Burta ca un balon? Ce se află în spatele acestui fenomen și cum te poți ajuta

Fiecare a trăit asta măcar o dată – o masă obișnuită, nimic special în farfurie, și totuși, în decurs de o oră apare senzația ca și cum în burtă ar începe un „festival al baloanelor”. Pantalonii strâng, stomacul este greu, iar în oglindă pare că în talie au apărut dintr-odată câțiva centimetri în plus. Balonarea nu este doar neplăcută; de multe ori perturbă funcționarea normală de peste zi și scade confortul și încrederea în sine. Deși este obișnuit să dăm vina pe mâncare pentru balonare, adevărul este adesea mai complex. Nu contează doar ce mâncăm, ci și cum, când și în ce stare psihică. Vestea bună este însă că majoritatea cauzelor pot fi influențate cu puțin efort. De aceea merită să înțelegem ce se întâmplă în corp în timpul balonării – și mai ales de ce.

Ce se întâmplă în corp?

Balonarea este rezultatul unei cantități excesive de gaze sau aer care se acumulează în tractul digestiv. Această presiune în intestine provoacă nu doar senzații neplăcute, ci și distensie vizibilă a abdomenului, durere sau senzație de plenitudine, chiar și atunci când nu a fost consumată o cantitate mare de mâncare.

În spatele acestor neplăceri se află adesea digestia încetinită, combinarea nepotrivită a alimentelor, dar și un echilibru perturbat al microbiomului – adică totalitatea bacteriilor „bune” și „rele”, care joacă un rol-cheie în sistemul digestiv. Un rol important îl are și psihicul afectat, care influențează direct activitatea sistemului nervos conectat cu aparatul digestiv.

Cele mai frecvente cauze ale balonării și ce poți face în privința lor

1) Mâncatul rapid și înghițirea aerului

Într-un ritm alert, când mănânci în mașină, la calculator sau între întâlniri, digestia este, de obicei, ultimul lucru la care te gândești. Mâncarea este adesea înghițită, mestecatul este minim, iar între înghițituri nu există timp de pauză. Un astfel de mod de a mânca duce nu doar la înghițirea aerului, ci și la suprasolicitarea mecanică a sistemului digestiv. Rezultatul este un abdomen „protestatar” și senzații neplăcute.

Poate ajuta încetinirea conștientă a ritmului la masă – să te concentrezi pe fiecare înghițitură, să mesteci bine, să mănânci fără telefon și într-un mediu liniștit. Chiar și o pauză scurtă înainte de masă și o inspirație conștientă pot face mai mult decât pare.

2) Combinații nepotrivite de alimente

Chiar dacă fiecare aliment în sine este în regulă, combinațiile lor pot „chinui” tractul digestiv. Un exemplu tipic este consumul de fructe imediat după felul principal, leguminoase insuficient gătite sau legume crude seara. O combinație nepotrivită poate perturba digestia și poate duce la manifestări neplăcute, precum fermentația sau balonarea.¹

Este util să urmărești ce combinații și ce orar al meselor îți provoacă probleme – să ții un jurnal scurt în care notezi ce și când ai mâncat și cum te-ai simțit după. Astfel poți descoperi treptat „combinațiile critice” personale.

3) Intoleranță la lactoză sau sensibilitate la gluten

Unele intoleranțe rămân mult timp neobservate, deoarece se manifestă „doar” prin balonare – fără erupții sau alte simptome mai puternice. Lactoză, dar și glutenul, pot la persoanele mai sensibile să provoace formare excesivă de gaze, presiune și disconfort.

Un instrument bun pentru depistarea unei intoleranțe alimentare este testul de eliminare – excluderea pe termen scurt a alimentului suspect (de exemplu laptele sau produsele de panificație) timp de 7–10 zile și apoi observarea reacției corpului la reintroducere.

4) Supraînmulțirea bacteriilor „rele” în intestine

În intestine trăiesc miliarde de bacterii care au un impact major asupra sănătății și digestiei. Dacă apare un dezechilibru – de exemplu din cauza unei alimentații nepotrivite, a unei perioade îndelungate de suprasolicitare sau a administrării de antibiotice – se poate instala disbioza,² adică supraînmulțirea speciilor nedorite. Aceasta duce la manifestări precum gaze, balonare, oboseală sau iritabilitate. Pentru corectare poate ajuta includerea de fibre, care servesc drept hrană pentru bacteriile benefice, precum și reducerea zahărului și alcoolului, care favorizează creșterea microbilor dăunători. Probioticele alese corect pot sprijini eficient echilibrul mediului intestinal.

5) Nervii în priză și sistemul nervos

Starea psihică influențează digestia mai mult decât își imaginează majoritatea oamenilor. Tensiunea din corp, pulsul accelerat și „nervozitatea” constantă încetinesc activitatea tractului digestiv. Când corpul este în tensiune, mâncatul nu este o prioritate – digestia încetinește,³ nutrienții se absorb mai greu și apare senzația de balonare. Ușurare pot aduce exercițiile de respirație, adaptogenii (de exemplu ashwagandha) sau suplimentarea cu magneziu, care contribuie la calmarea sistemului nervos.

6) Deficit de enzime digestive și acid gastric

La mulți oameni apare o scădere a producției naturale de enzime digestive⁴ și de acid gastric. Acest lucru poate duce paradoxal la faptul că și mâncarea „sănătoasă” se digeră lent și provoacă balonare. Pentru organism este dificil să descompună nutrienții fără sprijinul acestor substanțe.

Plantele amare, precum gențiana sau pelinul, sunt folosite tradițional pentru digestia normală, mai ales datorită gustului amar. Suplimentele enzimatice se utilizează frecvent înainte de mese mai consistente. Unii aleg și o lingură de oțet de mere înainte de masă – însă este întotdeauna important să se țină cont de toleranța individuală.

Ce ajută cu adevărat – suplimente alimentare care au sens

Unele suplimente pot fi cu adevărat utile în balonare – dacă sunt folosite corect și la momentul potrivit. Totuși, ele nu ar trebui să înlocuiască niciodată o alimentație variată sau rezolvarea cauzei problemei.

În balonare și disconfort digestiv sunt folosite frecvent următoarele categorii de suplimente:

• Probiotice – refacerea microbiomului (ideal multistrain, inclusiv Bifidobacterium)
• Enzime digestive – utilizate la mese mai copioase
• Substanțe amare – folosite tradițional în legătură cu digestia
• Psyllium sau fibră de acacia – nutrienți pentru bacteriile benefice din intestin
• Adaptogeni + magneziu – sprijin pentru organism în perioade de tensiune psihică
• Mentă piperită – contribuie la funcționarea normală a sistemului digestiv

Concluzie

Balonarea nu trebuie acceptată ca ceva inevitabil sau fără soluție. Dacă apare regulat, merită să cauți cauza – să începi cu modul de a mânca, să ajustezi compoziția meniului, să reduci încărcarea psihică sau să încerci un sprijin țintit prin suplimente. Pe scurt: să afli ce îți provoacă dificultăți, când apar și ce, dimpotrivă, le ameliorează. Cu o abordare conștientă și puțină răbdare, rezultatele nu doar că se pot obține, dar se pot și menține.

Dacă ați observat o greșeală sau un typo în articol, vă rugăm să ne anunțați la adresa de email info@brainmarket.ro. Vă mulțumim!

¹Pande, A. (2015). Food Combination: Most Accredited Area in the Field of Research. Quest-The Journal of UGC-HRDC Nainital, 9, 130-132.

²Santana, P., Rosas, S., Ribeiro, B., Marinho, Y., & De Souza, H. (2022). Dysbiosis in Inflammatory Bowel Disease: Pathogenic Role and Potential Therapeutic Targets. International Journal of Molecular Sciences, 23.

³Bhatia, V., & Tandon, R. (2005). Stress and the gastrointestinal tract. Journal of Gastroenterology and Hepatology, 20.

⁴Brown, N., Levine, J., & Zenilman, M. (2011). Age-Related Changes in the Gastrointestinal Tract. , 711-727.