DIAAS este o metodă mai modernă de evaluare a calității proteinelor, care urmărește gradul de utilizare a fiecărui aminoacid esențial în organism. Se concentrează în special pe absorbția acestora în intestinul subțire, oferind astfel o perspectivă mai detaliată asupra calității diferitelor surse de proteine. Metoda a fost prezentată de FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) în 2013, ca răspuns la nevoia unei evaluări mai precise a proteinelor din alimente.¹ Comparativ cu metoda mai veche PDCAAS, care folosește un mod mai puțin precis de evaluare a digestibilității, DIAAS oferă informații mai detaliate despre modul în care organismul utilizează fiecare aminoacid. În prezent, se vorbește tot mai des despre indicele DIAAS nu doar în domeniul nutriției sportive, ci și în legătură cu calitatea generală a alimentației și alegerea surselor de proteine.

DIAAS ține cont de gradul real de absorbție a fiecărui aminoacid în intestinul subțire, oferind astfel o perspectivă mai detaliată asupra calității proteinelor din alimente. Așadar, nu contează doar câte proteine conține un aliment, ci și cât de bine le poate utiliza organismul. În alimentația de zi cu zi, două surse cu același conținut de proteine pot avea grade diferite de utilizare.

##lb-article-reco##

Metoda se concentrează în special pe aminoacizii esențiali, pe care organismul nu îi poate produce singur și trebuie să îi obțină din alimentație. Tocmai proporția acestora și gradul lor de absorbție se numără printre factorii importanți în evaluarea calității proteinelor. Unele alimente conțin un spectru mai larg de aminoacizi esențiali sau organismul îi poate utiliza mai eficient decât pe cei din alte alimente.

Indicele DIAAS este utilizat astăzi nu doar în domeniul nutriției sportive, ci și în evaluarea alimentației obișnuite. Ajută la compararea mai precisă a diferitelor surse de proteine și oferă informații mai detaliate despre calitatea lor nutrițională. De aceea, este utilizat și în elaborarea recomandărilor nutriționale pentru diferite categorii de persoane, de exemplu sportivi, persoane în vârstă sau copii în perioada de creștere.

Calculul indicelui DIAAS se bazează pe raportul dintre aminoacizii esențiali dintr-un anumit aliment și valorile de referință care corespund nevoilor organismului uman. Scorul obținut arată cât de bine răspunde sursa respectivă de proteine nevoilor nutriționale ale omului. Evaluarea ia în considerare și gradul de utilizare a fiecărui aminoacid în organism, ceea ce permite indicelui DIAAS să ofere o perspectivă mai detaliată asupra calității diferitelor surse de proteine.

Produse lactate: laptele integral, iaurturile sau brânzeturile ating adesea valori DIAAS mai ridicate. Se numără printre sursele de proteine care conțin un spectru larg de aminoacizi esențiali într-o formă ușor de utilizat de către organism. De exemplu, laptele praf integral atinge o valoare DIAAS de aproximativ 143. 

Carne și pește: carnea și peștele au, de asemenea, valori DIAAS mai ridicate. Sursele de proteine de origine animală conțin în mod natural toți aminoacizii esențiali și sunt, de obicei, foarte bine evaluate din punctul de vedere al gradului de utilizare de către organism. De exemplu, carnea de vită atinge valori de aproximativ 111, iar pieptul de pui, de aproximativ 108.

Ouă: de mult timp, sunt considerate una dintre sursele de proteine de cea mai înaltă calitate. Acest lucru se datorează atât compoziției lor în aminoacizi, cât și calității generale a proteinelor.

Leguminoase și cereale: unele surse vegetale, de exemplu soia, quinoa sau leguminoasele, pot atinge, de asemenea, valori mai ridicate. Totuși, în comparație cu sursele animale, pot avea proporții diferite ale anumitor aminoacizi, motiv pentru care se recomandă adesea combinarea lor. Un exemplu tipic este asocierea leguminoaselor cu cerealele – de exemplu, linte cu orez sau hummus cu pâine integrală.

Dacă acordați mai multă atenție aportului de proteine, încercați să alegeți pe parcursul zilei surse naturale și de calitate – de exemplu, ouă sau iaurt la micul dejun, pește ori carne la prânz sau o combinație de leguminoase și cereale la cină. Opțiuni potrivite sunt și brânza cottage, chefirul, brânzeturile de calitate, tofu sau, de exemplu, hummusul cu pâine integrală ca gustare. Printre alimentele cu valori DIAAS mai ridicate se numără și izolatul de proteine din zer sau concentratele din lapte, care ating adesea valori de aproximativ 110 până la 140. Acestea sunt populare atât în rândul sportivilor și al persoanelor active, cât și al celor care doresc să își controleze mai bine aportul de proteine.

Și unele surse vegetale de proteine sunt bine evaluate. De exemplu, proteinele din mazăre sau din soia au adesea valori DIAAS cuprinse aproximativ între 80 și 95, iar năutul, în jur de 83. În schimb, unele cereale, orezul sau cerealele din porumb au, de obicei, valori DIAAS mai scăzute. De exemplu, orezul are adesea o valoare de aproximativ 59, în timp ce cerealele din porumb pot avea valori chiar mult mai mici. Acest lucru nu înseamnă însă că trebuie să le evitați. Le puteți include în continuare în alimentație – ideal, însă, în combinație cu alte surse mai bogate în proteine, cu leguminoase sau cu grăsimi de calitate, astfel încât masa să fie, în ansamblu, mai echilibrată și mai variată.

PDCAAS a fost considerat mult timp standardul de aur pentru evaluarea calității proteinelor și a fost utilizat în nutriție timp de mulți ani. Treptat, însă, a devenit clar că nu mai corespunde pe deplin cunoștințelor actuale. Acesta nu ia în considerare absorbția reală a aminoacizilor în intestinul subțire, astfel că rezultatele nu sunt întotdeauna pe deplin precise. DIAAS face un pas înainte în această privință. Utilizează o evaluare mai detaliată a gradului de utilizare a aminoacizilor, oferind astfel o perspectivă mai precisă asupra calității fiecărei surse de proteine. Nu este, așadar, surprinzător că, în prezent, DIAAS a depășit treptat, în multe privințe, metoda mai veche PDCAAS.

În prezent, DIAAS nu îi preocupă doar pe cei din domeniul nutriției sportive sau pe specialiștii în alimentație. Tot mai multă atenție îi acordă și producătorii de alimente, care se concentrează pe calitatea proteinelor utilizate și pe compoziția lor generală. Datorită evaluării mai detaliate, acesta oferă o imagine mai clară asupra calității reale a diferitelor surse de proteine. Este utilizat și în elaborarea recomandărilor nutriționale pentru diferite categorii de persoane – de exemplu sportivi, copii în perioada de creștere sau persoane în vârstă, în cazul cărora aportul de proteine este adesea un subiect urmărit cu atenție. Totodată, arată că, în alegerea alimentelor, poate conta nu doar cantitatea de proteine, ci și calitatea lor generală și proporția aminoacizilor.

Când vine vorba despre proteine, majoritatea oamenilor se concentrează în primul rând pe cantitatea lor. Însă, după cum arată indicele DIAAS, un rol important îl au și calitatea, gradul de utilizare de către organism și compoziția generală în aminoacizi. Nu trebuie să calculați fiecare valoare sau să studiați tabele. Este suficient să vă concentrați pe varietatea alimentației și pe combinarea surselor de proteine de calitate pe parcursul zilei – fie că este vorba despre ouă, produse lactate, carne, pește sau surse vegetale bine combinate. Tocmai o abordare echilibrată, care poate fi menținută pe termen lung, este de obicei cel mai important lucru în alimentația de zi cu zi.