Dacă ați analiza cantitatea de deșeuri produsă în gospodăria dumneavoastră, probabil că nu vi s-ar părea prea mare. Însă, dacă o calculați pentru un an întreg și o înmulțiți cu numărul gospodăriilor din Republica Cehă, ajungem deja la cifre destul de interesante. În anul 2021, în Republica Cehă s-au produs 39,9 milioane de tone de deșeuri în total, iar cantitatea de deșeuri municipale a scăzut (5730 de mii de tone), ceea ce, raportat la un locuitor, înseamnă 536 kg de deșeuri municipale pe an. 

Acum imaginați-vă câte deșeuri se produc în întreaga lume. Ideea de bază a stilului de viață zero waste a fost să nu producem deloc deșeuri. Astăzi știm că, în practică, este aproape imposibil să nu producem niciun deșeu, dar putem reduce foarte mult cantitatea acestora. Este vorba despre un ansamblu complex de reguli, care urmărește să schimbe modul actual în care materialele sunt cumpărate, prelucrate și utilizate. Consumatorilor le oferă sfaturi despre cum să își asume responsabilitatea pentru cumpărături și deșeuri, iar companiilor, despre cum să producă și să gestioneze materialele într-un mod mai ecologic. În ceea ce privește Europa, locuitorii Germaniei produc cele mai puține deșeuri, spre deosebire de cei din Danemarca, unde se înregistrează cea mai mare cantitate de deșeuri pe persoană pe an.

De fapt, înainte de creșterea producției de plastic de la mijlocul secolului al XX-lea, mulți oameni încercau în mod firesc să producă cât mai puține deșeuri. În locul plasticului se folosea sticla, iar obiectele erau adesea folosite în continuare sau primeau o altă întrebuințare. Însă dependența oamenilor de plastic, un material care se descompune foarte lent, ne-a lăsat gropi de gunoi și oceane pline de deșeuri. Utilizarea plasticului a crescut rapid în anii ’60 ai secolului al XX-lea, iar oamenii au început să genereze cantități uriașe de deșeuri. S-a răspândit cultura „aruncării”, oamenii descoperind comoditatea de a arunca vesela din plastic sau ambalajele alimentare. În esență, facem acest lucru și astăzi, fără să ne dăm seama că ceea ce aruncăm nu mai are, de cele mai multe ori, nicio întrebuințare și ajunge, în cel mai bun caz, la groapa de gunoi. Totuși, plasticul nu dispare din gropile de gunoi, ci, în timp, eliberează dioxid de carbon și metan. Aceste două gaze cu efect de seră au cel mai mare impact asupra încălzirii globale. În cel mai rău caz, plasticul ajunge direct în mări, oceane și alte ape.

Probabil că ne dăm cu toții seama că natura suferă cu adevărat sub dominația omului. Astăzi este mai mult decât clar că felul în care ne purtăm cu planeta este, cel puțin, lipsit de respect față de natură, iar viitorul nostru este destul de nesigur. În această privință, stilul de viață zero waste are un răspuns clar. Împreună putem reduce cantitatea de deșeuri, însă fiecare trebuie să înceapă cu sine. Chiar dacă o singură sticlă de plastic poate să nu fie suficientă pentru a afecta viața marină, milioane de astfel de sticle cu siguranță sunt. 

Probabil că ați auzit de gazele cu efect de seră. Metanul este unul dintre cele trei gaze speciale cu efect de seră numite Short-Lived Climate Pollutants (SLCPs). După cum sugerează și denumirea, aceste gaze au o durată de viață foarte scurtă, dar au un impact extraordinar asupra climei noastre. Mai exact, SLCP sunt responsabili pentru 40–45 % din încălzirea globală. Vestea bună este că, dacă reușim în viitorul apropiat să reducem SLCP, precum metanul, putem vedea rezultate rapide. Măsurile ferme de reducere a emisiilor de SLCPs ar putea reduce la jumătate încălzirea care va avea loc în următoarele câteva decenii.

Aproape jumătate din emisiile noastre globale de gaze cu efect de seră provin din extracția și prelucrarea materialelor, combustibililor și alimentelor (fără impactul asupra climei asociat utilizării terenurilor). Aceasta înseamnă că adoptarea stilului de viață Zero Waste și schimbarea modului în care producem, cumpărăm și eliminăm lucrurile sunt esențiale pentru reducerea poluării globale cu carbon. Din păcate, Zero Waste nici măcar nu face parte, de multe ori, din discuțiile despre climă.

Vi s-a întâmplat vreodată să primiți un cadou despre care știați chiar atunci că nu îl veți folosi? L-ați acceptat cu mulțumiri, dar stă și astăzi nefolosit acasă? Nu vă temeți să spuneți nu și, chiar și atunci când faceți cumpărături, întrebați-vă dacă aveți cu adevărat nevoie de acel lucru. Astfel, veți evita să aduceți în casă lucruri nedorite. Același lucru este valabil și pentru toate obiectele promoționale oferite, corespondența nesolicitată sau paiele de băut și altele asemenea.

Primul și cel mai important pas este să refuzați deșeurile înainte ca acestea să intre în viața dumneavoastră. Scopul acestei reguli este să evitați ambalajele de unică folosință și obiectele de unică folosință, să nu adunați lucruri inutile, pe care nu le veți folosi niciodată, și să preferați materialele naturale în locul celor sintetice. Un exemplu ar fi cumpărarea alimentelor fără ambalaj, în propriile recipiente sau săculețe, ori folosirea săpunurilor și cosmeticelor naturale în locul celor sintetice.

Există lucruri fără de care nu vă puteți descurca – ceea ce puteți face însă este să nu le risipiți. Economisiți apa și alimentele, cumpărați inteligent și eficient. Stocurile pe care ni le facem adesea, nu doar de cosmetice, ci și de alimente, sunt remarcabile. Limitați lista de cumpărături la lucrurile de care aveți cu adevărat nevoie și, în loc de cinci produse ieftine, alegeți mai degrabă unul de calitate. În multe gospodării, rafturile din baie se îndoaie sub greutatea numeroaselor creme, șampoane, dar și produse de curățenie. Dacă vă acordați puțin timp, probabil veți descoperi că nu aveți deloc nevoie de cele mai multe dintre ele. Iar acest lucru nu se referă doar la cosmetice, ci și la produsele de curățenie. Încercați să alegeți unul cu o compoziție care nu dăunează nici oamenilor, nici ecosistemului și folosiți un singur produs, de care să fiți mulțumiți. În ceea ce privește produsele de igienă personală, astăzi puteți cumpăra deja bețișoare pentru urechi, batiste și dischete demachiante reutilizabile. Sunt lucruri mici, pe care nu le considerăm o sursă importantă de deșeuri, dar, la cât de multe folosim, cantitatea nu mai este deloc neglijabilă. 

În ceea ce privește mâncarea, obișnuiți-vă să faceți cumpărături doar pentru câteva zile. Alimentele care nu rezistă mult, precum șunca sau brânzeturile, cumpărați-le întotdeauna proaspete, la fel ca produsele de panificație. Până la o treime din alimentele produse în lume sunt aruncate. 

Puteți prelungi durata de viață a unui obiect oferindu-l altcuiva sau reparându-l? Puteți cumpăra sau vinde la mâna a doua? Sau puteți dona haine acolo unde vor fi folosite din nou. Reutilizarea lucrurilor înseamnă și înlocuirea produselor de unică folosință cu unele reutilizabile, care pot fi spălate ușor, în loc să fie aruncate. Dar nu vă speriați! Chiar și micile obiceiuri pe care vi le însușiți și pe care le transmiteți copiilor dumneavoastră contează. 

Desigur, cineva ar putea aduce ca argument reciclarea. Și da, aceasta este una dintre opțiuni. Totuși, țineți cont că unele produse nu pot fi reciclate la nesfârșit, iar la sfârșitul duratei lor de viață (adesea scurte) ajung la groapa de gunoi. Printre lucrurile pe care adepții stilului de viață zero waste încearcă să le evite complet se numără, de exemplu, apa minerală în sticle de plastic, pungile și sacoșele de plastic sau paharele de plastic pentru cafea. Astăzi există deja și aplicații care vă arată simplu cum să înlocuiți numeroase obiecte cu variantele lor mai ecologice.

Dacă vă pregătiți mesele la caserolă și obișnuiți să puneți mâncarea pentru serviciu în caserole de plastic, încercați să le înlocuiți cu unele din oțel inoxidabil. Nu doar că plasticul eliberează numeroase substanțe despre care s-a demonstrat că ne dăunează, dar caserolele din oțel inoxidabil sunt mai ușor de întreținut, se spală ușor, nu rețin mirosurile, spre deosebire de cele din plastic, și, cel mai important, vă vor fi de folos mulți ani. În mod similar, puteți înlocui rapid sticlele de plastic cu unele din sticlă. Desigur, pentru sport și drumeții le veți păstra pe cele din plastic, deoarece sunt mai ușoare, însă în toate celelalte situații, inclusiv acasă sau la serviciu, sticla poate fi o soluție foarte bună. În plus, la fel ca recipientele din oțel inoxidabil, cele din sticlă sunt mai ușor de întreținut. De asemenea, obiectele din sticlă și oțel inoxidabil vor fi cu siguranță apreciate în gospodărie, deoarece compostarea poate reprezenta un nivel mai avansat al stilului de viață zero waste. Compostarea resturilor alimentare, a bucăților de hârtie și a periuțelor de dinți din lemn sau bambus readuce nutrienții și fibrele în sol.

S-ar putea spune că vesela și tacâmurile din plastic reprezintă un capitol aparte, deoarece, acolo unde preocuparea pentru igienă a ajuns să domine reutilizarea tacâmurilor obișnuite, bunul-simț s-a pierdut, iar astăzi folosim veselă din plastic chiar și atunci când nu ar fi nevoie. La petreceri sau reuniuni de familie, nu este neobișnuit să cumpărăm toate obiectele pentru servirea mesei din plastic și, după petrecere, pur și simplu să le aruncăm. 

Odată ce veți prinde gustul stilului de viață zero waste, veți descoperi că este o cale cât se poate de practică și poate îi veți inspira și pe cei din jur să se gândească mai mult la cantitatea de deșeuri pe care o produc cu adevărat. Un lucru este sigur: chiar și prin gesturi aparent mărunte putem face mult bine mediului în care trăim.

Veronika Halusková