Somnul ne însoțește în fiecare zi și ocupă o parte uriașă din viața noastră. Cu toate acestea, încă nu știm totul despre el. Oamenii de știință pot descrie diferitele faze, ritmuri și procese, dar misterul motivului exact pentru care visăm și al felului în care se nasc visele noastre rămâne unul dintre subiectele care ne fascinează. În acest articol vom explica împreună ce se întâmplă în corpul și în mintea noastră în timpul somnului, de ce apar visele, ce rol au și ce le poate influența conținutul. Pe scurt — vom privi somnul dintr-o perspectivă pe care poate nu ați mai explorat-o. Iar dacă vă interesează subiecte mai practice, consultați și 10 sfaturi pentru a vă îmbunătăți somnul și Ce influență are lumina albastră asupra ritmului nostru circadian.

Ați observat vreodată că adormiți mai ușor după o zi în care ați petrecut ceva timp în aer liber? Nu este o coincidență. Corpul nostru are propriul ceas interior — ritmul circadian. Acesta se ghidează în principal după lumină și întuneric, care îi indică când trebuie să fie treaz și când este timpul să încetinească ritmul. Lumina naturală din timpul zilei susține producția de serotonină, o substanță asociată cu starea de veghe și cu o bună sincronizare cu ritmul zilei. Când începe să se întunece, o parte din serotonină se transformă treptat în melatonină, care îi semnalează corpului că se apropie timpul pentru odihnă.

Când ne expunem prea puțin la lumină în timpul zilei, corpului îi poate fi mai greu să își dea seama când să treacă la ritmul de seară. Și invers: seara, când privim mult timp ecrane luminoase, creierul are impresia că este încă zi. Mai ales lumina albastră a telefoanelor sau calculatoarelor poate perturba cu ușurință aceste semnale naturale, iar adormirea poate deveni ceva mai dificilă.

Lumina este un reper puternic pentru ceasul nostru interior. Suficientă lumină naturală în timpul zilei și mai puțin timp în fața ecranelor seara ajută corpul să recunoască mai bine când trebuie să fie activ și când este timpul să se liniștească.

Când corpul începe să alunece în somn, intră într-o stare cu totul aparte. Pulsul și respirația încetinesc treptat, mușchii se relaxează, iar temperatura corpului scade ușor. În acest moment se poate întâmpla să tresărim scurt — o contracție musculară tipică, ce însoțește frecvent adormirea. Între timp, creierul intră în starea hipnagogică, o fază de tranziție între starea de veghe și somn. Gândurile încep să se amestece cu imagini și fragmente ale imaginației, care adesea nu au nicio logică. Deși nu mai percepem la fel de clar ceea ce ne înconjoară, corpul poate reacționa la stimuli mai puternici, iar sângele se îndreaptă în mod natural într-o proporție mai mare către mușchii care se relaxează. Hipnagogia funcționează ca o poartă către noapte. Corpul se liniștește, mintea părăsește modul obișnuit de gândire și se pregătește treptat pentru fazele mai profunde ale somnului care urmează.

Somnul nu este un bloc uniform, ci se desfășoară în mai multe cicluri care se repetă. Un ciclu durează aproximativ nouăzeci de minute, iar pe parcursul nopții se succed mai multe astfel de cicluri. În fiecare dintre ele apar, pe rând, diferite faze ale somnului non-REM și o fază REM. Aceste faze alternează continuu în timpul nopții, schimbându-se doar timpul pe care îl petrecem în fiecare dintre ele.

La începutul nopții, somnul este de obicei mai superficial, iar corpul intră treptat în etape mai liniștite. Fazele non-REM se caracterizează inițial prin unde cerebrale mai lente și prin relaxarea treptată a organismului. Abia pe măsură ce noaptea avansează, durata diferitelor faze se schimbă, iar fazele REM încep să fie mai lungi. Tocmai de aceea, multe vise apar mai ales spre dimineață.

Corpul se relaxează, pulsul și respirația încetinesc și încă putem reacționa la sunetele din jur. Această fază durează puțin și reprezintă începutul întregului ciclu de somn.

Mișcările ochilor dispar, mușchii continuă să se relaxeze, iar temperatura corpului scade treptat. Mai mult sânge ajunge la mușchi, iar creierul își reduce activitatea. Este cea mai lungă parte a somnului total.

În această parte a nopții, activitatea cerebrală încetinește la minimum, iar corpul intră într-o etapă în care se poate dedica pe deplin proceselor nocturne naturale. Somnul profund predomină mai ales în prima jumătate a nopții și se numără printre cele mai importante etape ale întregului ciclu de somn.

Se caracterizează prin mișcări rapide ale ochilor și o activitate cerebrală mai intensă. La începutul nopții este de obicei scurtă, dar se prelungește cu fiecare ciclu. Tocmai în această fază apar visele pe care ni le amintim adesea după trezire.

Somnul profund, numit uneori somn delta, este etapa cu cel mai lent ritm din întreaga noapte. Undele cerebrale încetinesc considerabil, iar corpul intră într-o stare în care se poate dedica proceselor nocturne naturale. Această fază este de obicei cea mai pronunțată în prima jumătate a nopții. În timpul somnului profund, creierul prelucrează informațiile altfel decât ziua. Experiențele și cunoștințele acumulate pe parcursul zilei sunt stocate sub forma unor urme de memorie mai stabile — ca și cum le-ar crea o copie de rezervă. În această parte a nopții, corpul se concentrează pe refacerea energiei și regenerarea țesuturilor și se dedică proceselor naturale care trec în plan secund în timpul zilei din cauza activității. Deși adesea nici nu suntem conștienți de această fază, lipsa ei se simte de obicei în felul în care ne simțim și funcționăm a doua zi.

Faza REM este partea nopții care pare complet diferită de restul ciclului de somn. Activitatea cerebrală din această fază seamănă cu cea din starea de veghe, în timp ce corpul rămâne aproape nemișcat. Tocmai această combinație neobișnuită creează condițiile în care apar majoritatea viselor pe care ni le amintim dimineața. În timpul somnului REM, ochii se mișcă rapid sub pleoape — Rapid Eye Movement. Restul corpului rămâne însă în repaus, deoarece mușchii sunt temporar inactivi. Nu este nimic periculos, ci un mecanism natural care împiedică persoana să reacționeze fizic la stimulii din vis. În această fază apar vise vii și adesea foarte detaliate. Creierul lucrează cu imagini, emoții și experiențe acumulate în timpul zilei, combinându-le în diferite scene. Timpul poate fi perceput cu totul altfel aici. Uneori avem impresia că s-a desfășurat un eveniment întreg și îndelungat, deși este vorba doar despre un moment scurt din faza REM. Somnul din această fază influențează astfel în mod natural felul în care creierul leagă experiențele între ele și modul în care le prelucrează ulterior.

Este interesant că în vise reacționăm adesea mai calm decât în situațiile reale. În faza REM, procesele asociate în mod obișnuit cu reacțiile fizice imediate nu sunt de regulă active. Datorită acestui fapt, în vis ne putem distanța de emoțiile care în timpul zilei au fost mai intense. Astfel, după trezire, privim uneori anumite situații cu mai multă detașare sau ni se par mai puțin tensionate decât înainte de a adormi.

Somnul REM se prelungește și pe măsură ce noaptea avansează. De aceea, multe persoane au cele mai intense și mai vii vise chiar înainte de trezire. Aceste episoade de vis pot influența și felul în care ne simțim dimineața și percepem ziua care urmează. Uneori cu ușurință, alteori cu povara celor visate.

Visele îi fascinează pe oameni de generații întregi. Sigmund Freud le considera o reflectare a inconștientului nostru și căuta în ele simboluri ascunse. Neuroștiința contemporană privește visele dintr-o perspectivă mai practică. Urmărește ce face creierul în timpul nopții cu ceea ce am trăit peste zi. Iar uneori poate fi vorba despre o mulțime de stimuli. În timp ce visăm, creierul sortează experiențele, informațiile și diferitele impresii acumulate pe parcursul zilei. Pe unele le leagă între ele, pe altele le pune deoparte ca fiind mai puțin importante. Seamănă puțin cu felul în care ne facem ordine pe birou. Ceea ce are sens rămâne la îndemână, iar restul este pus deoparte.

Visele prelucrează adesea și emoțiile. Experiențele care ne-au lăsat o impresie mai puternică în timpul zilei pot apărea în vise sub o altă formă, uneori distorsionate, alteori exagerate sau îmbinate în scene neobișnuite. Este un spațiu în care mintea continuă să lucreze cu emoțiile, chiar și atunci când dormim. La unele persoane apare și așa-numita visare lucidă. Este o stare în care persoana își dă seama că visează. Într-un astfel de moment poate influența într-o anumită măsură direcția în care continuă povestea din vis. Este o manifestare interesantă a flexibilității cu care poate funcționa creierul chiar și atunci când suntem în pat. Visarea nu este, așadar, doar o succesiune întâmplătoare de imagini. Face parte din procesul prin care creierul conectează, sortează și prelucrează ceea ce s-a întâmplat în viața noastră din starea de veghe.

Ecranele sunt unul dintre vinovații frecvenți, dar nu sunt singurii. Printre cei mai frecvenți factori perturbatori se numără alcoolul, care poate grăbi adormirea, dar apoi somnul tinde să fie mai superficial și întrerupt mai des. La fel, somnul poate fi dat peste cap de o masă grea luată seara târziu, un dormitor prea încălzit, o stare de agitație sau un program neregulat. Și adesea sunt subestimate cafeaua băută spre seară ori ceaiul cu cofeină, deoarece la unele persoane cofeina poate rămâne mult timp în organism. 

Când somnul nu este suficient, efectele se manifestă adesea mai repede decât am crede. Creierul lucrează în cicluri incomplete și nu are posibilitatea să încheie procesele care au loc de obicei în timpul somnului profund și al somnului REM. Consecințele se pot reflecta apoi în felul în care gândim, reacționăm și facem față situațiilor obișnuite.

• Iritabilitate și hipersensibilitate: situațiile pe care în mod normal le-am gestiona cu detașare pot fi resimțite mai intens.
• Stabilitate emoțională redusă: emoțiile pot scăpa ușor de sub control – putem reacționa exagerat sau, dimpotrivă, neobișnuit de reținut.
• Asocieri neobișnuite între gânduri: creierul sortează mai greu informațiile și uneori asociază lucruri care în mod normal nu au legătură între ele. Rezultatul poate fi apariția unor idei neobișnuite, a unei gândiri haotice sau a senzației de „ceață mentală” — acea stare în care mintea funcționează mai lent, este confuză și se concentrează cu dificultate.
• Concentrare redusă și reacții mai lente: concentrarea tinde să fie superficială și să se epuizeze rapid. Sarcinile obișnuite pot dura mai mult și pot necesita mai mult efort.
• Oboseală chiar și după somn: chiar dacă adormim, somnul poate să nu fie suficient de profund sau de odihnitor. Dimineața, ne lipsește senzația de prospețime, iar creierul funcționează „la jumătate din capacitate”.

Lipsa somnului nu afectează, așadar, doar planul fizic, ci, foarte repede, și pe cel psihic. Creierul are pur și simplu nevoie de cicluri complete de somn pentru a putea stoca informații, procesa emoții și a ne pregăti pentru ziua următoare.

Pe scurt: visele pot părea un amestec de imagini întâmplătoare, dar, în realitate, fac parte în mod firesc din activitatea nocturnă a creierului. Atunci când apar, înseamnă că creierul intră în faza REM. Iar acesta este un semn bun! Pe parcursul nopții, creierul sortează experiențele, stochează informații și elimină ceea ce nu îi mai este necesar. Visele sunt doar urma vizibilă a acestei „curățenii nocturne”. Și, deși uneori par complet lipsite de sens, ele arată că ciclul nostru de somn funcționează așa cum trebuie :).

Somnul nu este, așadar, doar o pauză de la activitățile zilei, ci un interval în care se desfășoară în liniște numeroase procese importante — de la sortarea gândurilor până la procesarea emoțiilor. Tocmai datorită acestora ne trezim dimineața ceva mai ușurați, mai liniștiți și pregătiți pentru o nouă zi.

Felul în care ne petrecem seara determină adesea cât de ușor vom adormi. Este suficient să îi oferim corpului puțină lumină și mișcare în timpul zilei, iar seara să reducem ritmul și să ne permitem să încetinim. Dacă adăugăm un mediu liniștit și un ritm regulat, creierul intră mult mai ușor noaptea în propriul regim nocturn, în care are răgaz să sorteze, să stocheze, să proceseze… și, din când în când, ne mai oferă și câte o poveste în vis.