Cuvântul enzimă provine din grecescul „enzymos” și se traduce liber prin „a provoca o schimbare” sau „a fermenta”. Iar acest lucru descrie exact rolul lor. În organism, participă la procesele prin care substanțele mai complexe sunt transformate în substanțe mai simple. Sunt substanțe de natură proteică, implicate într-o serie întreagă de procese din organism. În corpul uman se găsește un număr mare de enzime diferite, nu doar digestive. Se estimează că există mii de tipuri, fiecare având o funcție specifică în funcție de locul în care acționează în organism – de exemplu, în procese legate de funcționarea celulelor, metabolismul energetic sau regenerarea țesuturilor.

##lb-article-reco##

După cum am menționat deja, una dintre grupele de enzime este cea a enzimelor digestive, care se ocupă de prelucrarea alimentelor. Rolul lor este să descompună componentele alimentelor în molecule mai mici, care pot traversa peretele intestinal și pot fi apoi utilizate de organism. Ajută la descompunerea nutrienților, precum glucidele, proteinele sau grăsimile, în unitățile lor de bază – de exemplu, aminoacizi, acizi grași sau zaharuri simple. Aceste substanțe sunt apoi implicate în diverse procese din organism, precum producerea energiei, regenerarea țesuturilor sau sinteza altor substanțe importante.

Cu alte cuvinte, pentru ca organismul să poată obține din alimente ceea ce are nevoie, trebuie mai întâi să le „desfacă” în părți mai mici. Tocmai în această etapă enzimele digestive joacă un rol important.

Enzimele digestive sunt clasificate în funcție de tipul de nutrienți asupra cărora acționează. Cele trei grupe principale sunt:

• Amilaza: se găsește, de exemplu, în salivă, unde participă la descompunerea inițială a glucidelor încă din timpul masticației. Acest proces este continuat de alte enzime din tractul digestiv, care le descompun mai departe în zaharuri mai simple. La prelucrarea diferitelor tipuri de zaharuri participă și enzime precum zaharaza, maltaza sau lactaza.
• Proteaza: participă la descompunerea proteinelor în componente mai mici, precum aminoacizii. Acest proces are loc treptat, în diferite părți ale tractului digestiv. Printre enzimele din această grupă se numără, de exemplu, pepsina sau tripsina.
• Lipaza: ajută la descompunerea grăsimilor în componente mai mici, pe care organismul le poate utiliza ulterior. În acest proces, acțiunea sa este completată de bilă, care contribuie la prelucrarea grăsimilor. Un anumit tip de lipază se găsește și în laptele matern.

Pe lângă grupele principale de enzime, există și alte substanțe și enzime implicate în prelucrarea diferitelor componente ale alimentelor.

• Lactaza, maltaza, zaharaza: aceste enzime participă la descompunerea diferitelor tipuri de zaharuri. Fiecare acționează asupra unui alt tip de glucid și contribuie la transformarea acestuia în componente mai simple.
• Pepsina: face parte dintre enzimele care se găsesc în stomac și ajută la prelucrarea proteinelor în mediul sucurilor gastrice.
• Bromelaina: este o enzimă obținută din ananas, în special din tulpina acestuia, și este cunoscută pentru capacitatea de a funcționa în diferite condiții ale tractului digestiv.
• Papaina: se găsește în special în papaya necoaptă. Această enzimă ajută la descompunerea proteinelor în componente mai mici.
• Betaina HCl: este o substanță obținută, de exemplu, din sfeclă, asociată cu aciditatea mediului gastric și cu condițiile în care are loc prelucrarea ulterioară a alimentelor. Betaina contribuie la metabolismul normal al homocisteinei.¹

Digestia începe încă din gură, unde alimentele sunt mărunțite mecanic în timpul masticației și se amestecă cu saliva care conține primele enzime digestive, ce încep descompunerea glucidelor în componente mai simple (amilaza). După înghițire, alimentele ajung în stomac, unde se amestecă cu sucurile gastrice. Din acest mediu face parte și acidul clorhidric, care ajută la prelucrarea ulterioară a alimentelor și creează condițiile necesare activității enzimelor implicate în descompunerea proteinelor (proteazele). Producția sa este reglată în mod natural și de semnale hormonale, de exemplu de hormonul numit gastrină. Atunci când cantitatea de acid gastric este redusă, această stare se numește hipoclorhidrie, iar forma sa mai accentuată, aclorhidrie. În astfel de cazuri, mediul gastric poate să nu fie ideal pentru digestie.

Alimentele trec apoi în intestinul subțire, unde are loc o parte importantă a digestiei. În acest proces intervin enzimele produse de pancreas, care participă la descompunerea grăsimilor, proteinelor și glucidelor în componente mai mici. Totodată, aici joacă un rol și bila, care participă la prelucrarea grăsimilor (în colaborare cu lipaza). În această etapă sunt eliberate și diferite componente ale alimentelor, precum vitaminele (de exemplu, vitamina B12, vitamina C), substanțele minerale (de exemplu, fierul, magneziul, calciul) și alți nutrienți, care pot fi apoi utilizați de organism. Tocmai în intestinul subțire, componentele rezultate din descompunerea alimentelor pot traversa peretele intestinal și pot fi ulterior utilizate în organism.

Dacă prelucrarea alimentelor nu se desfășoară fără dificultăți, este posibil ca o parte dintre nutrienți să nu fie utilizați pe deplin, iar în mediul intestinal să rămână resturi nedigerate. Aceste situații sunt asociate cu modificări ale compoziției mediului intestinal și ale confortului digestiv general.

Desfășurarea digestiei și activitatea enzimelor digestive sunt influențate de numeroși factori, care țin atât de stilul de viață, cât și de mediul intern al organismului. Printre aceștia se numără și mediul intestinal, care este important pentru digestie.

• Vârsta: odată cu înaintarea în vârstă, în organism au loc schimbări naturale, care se pot reflecta și în producția de enzime digestive. Unele persoane pot observa astfel că tolerează anumite alimente diferit față de înainte.
• Tensiunea psihică și mâncatul în grabă: situațiile solicitante din punct de vedere psihic influențează modul în care organismul își distribuie atenția între diferitele activități. În momentele de tensiune, organismul se concentrează mai degrabă pe gestionarea situației respective decât pe digestie, care se poate desfășura astfel diferit față de starea de repaus. Un efect similar îl poate avea și mâncatul în grabă, când nu există suficient timp pentru prima etapă a digestiei, cea din gură. Încercați, așadar, să vă rezervați timp pentru masă, să mâncați conștient și să încetiniți ritmul pentru câteva clipe – uneori sunt suficiente câteva respirații calme sau o scurtă pauză.
• Alcoolul: consumul de alcool influențează mediul tractului digestiv și funcționarea sa naturală. De aceea, este bine să țineți sub control cantitatea consumată și să îi oferiți organismului și perioade fără alcool.
• Somnul: ritmul zilnic și calitatea somnului influențează numeroase procese din organism, inclusiv pe cele care au loc în timpul digestiei. Somnul nu costă nicio coroană, dar are o valoare enormă pentru organism. Acordați-vă timp pentru el.
• Alimentația: ceea ce mâncați influențează foarte mult digestia. O proporție mai mare de alimente procesate industrial și zaharuri simple poate îngreuna digestia, în timp ce o alimentație variată și echilibrată o susține.
• pH-ul și temperatura corpului: activitatea enzimelor este influențată de condițiile în care funcționează. Un rol important îl au, de exemplu, temperatura corpului și nivelul pH-ului. pH-ul indică cât de acid sau alcalin este un anumit mediu – în cazul digestiei, este vorba în principal despre mediul din stomac și intestine. Modificarea acestor condiții poate influența și modul în care funcționează enzimele.

Digestia nu are loc izolat, ci face parte din mediul mai larg al tractului digestiv. Mucoasa intestinală asigură absorbția nutrienților, iar microbiomul intestinal, adică ansamblul microorganismelor, este prezent în mod natural în intestine. Starea echilibrată a mediului intestinal este numită echilibru microbian. Atunci când compoziția microbiomului se modifică, se folosește uneori termenul de disbioză. Acest termen descrie modificările compoziției microorganismelor intestinale. Puteți întâlni și termenul de permeabilitate intestinală, care indică ușurința cu care substanțele pot traversa peretele intestinal.

Digestia este un proces complex și funcționează puțin diferit de la o persoană la alta. Uneori apar însă diverse manifestări și vă dați seama imediat că ceva nu este în regulă cu digestia.

Poate fi vorba, de exemplu, despre:

• senzație de plenitudine sau balonare
• senzație de greutate după masă
• senzație neplăcută de presiune în zona abdominală
• senzație de întoarcere a conținutului gastric
• modificări ale regularității tranzitului intestinal
• scaune mai moi
• disconfort general în zona abdominală
• senzație de neliniște în zona stomacului
• scăderea poftei de mâncare
• modificări ale pielii

Pe lângă enzimele pe care organismul le produce singur, puteți întâlni enzime și în anumite alimente. Aceste enzime sunt prezente în mod natural mai ales în ingredientele proaspete. Este bine însă să rețineți că enzimele din alimente și cele produse în organism îndeplinesc roluri diferite. În timp ce organismul produce enzime digestive în funcție de necesități, enzimele din alimente fac parte din structura lor naturală.

Printre alimentele care conțin în mod natural enzime se numără ananasul și papaya, menționate deja, dar și mango, kiwi, germenii sau alimentele fermentate (de exemplu, legumele fermentate, kombucha ori oțetul de mere). Din această categorie fac parte și alte ingrediente obișnuite, precum semințele de in, ghimbirul, mierea, apa de cocos, smochinele sau uleiul de măsline extravirgin.  Încercați să adăugați la micul dejun fructe proaspete, semințe de in măcinate fin, să completați prânzul cu legume fermentate sau să beți un pahar de kombucha pe parcursul zilei. Chiar și micile schimbări pot diversifica meniul și pot susține varietatea naturală a alimentației.

Iar dacă încă nu aveți acasă oțet de mere, vă recomandăm să încercați BrainMax Pure® Apple Vinegar. Este potrivit pentru utilizarea zilnică în bucătărie – fie pentru asezonarea salatelor, prepararea dressingurilor sau ca ingredient în băuturi răcoritoare. Este produs printr-o metodă tradițională din vin de mere fermentat, fără adaos de drojdii și fără prelucrare termică. Este nefiltrat și conține un sediment natural cu o cultură-mamă, care se formează prin fermentare naturală. Totodată, este produs din mere BIO, fără conservanți și aditivi.

Pe lângă ajustarea alimentației, puteți include în rutina dumneavoastră și suplimente alimentare, care vizează diferite etape ale procesului digestiv. Fiecare categorie acționează puțin  diferit, motiv pentru care acestea sunt adesea combinate în funcție de nevoile individuale.

Enzime digestive
Știm deja că enzimele digestive participă la descompunerea alimentelor în componente mai mici. Știm și că printre cele mai importante se numără amilaza (descompunerea glucidelor), proteaza (descompunerea proteinelor) și lipaza (descompunerea grăsimilor), iar suplimentele cu un complex de enzime conțin adesea o combinație a acestor enzime de bază și a altor substanțe, precum bromelaina, papaina sau betaina.

Dacă doriți să încercați enzimele digestive, puteți alege BrainMax Digestive Magic®, care combină amilaza, proteaza și lipaza cu un amestec de plante (mentă, ghimbir, curcuma) și cu alte ingrediente, precum bromelaina, papaina și betaina. Această combinație este concepută ca un supliment practic pentru alimentația de zi cu zi.

Probiotice și prebiotice
Probioticele contribuie la echilibrul microbiotei intestinale, iar prebioticele servesc drept hrană pentru bacteriile benefice, susținând astfel creșterea și activitatea acestora.

Lemn-dulce (DGL)
Lemnul-dulce deglicirinizat (DGL) este utilizat pentru îngrijirea tractului digestiv și este asociat cu confortul gastric. Lemnul-dulce contribuie la funcționarea normală a tractului intestinal și susține digestia normală.²

• Mestecați bine alimentele și mâncați mai încet.
• Creați un mediu liniștit și concentrați-vă asupra mesei.
• Includeți în alimentație mai multe legume și fructe proaspete.
• Aveți grijă să mâncați variat și combinați diferite tipuri de alimente.
• Includeți alimente fermentate, precum legumele fermentate sau chefirul.
• Acordați-vă un scurt răgaz de liniște după masă și încetiniți ritmul.

Digestia face parte din funcționarea zilnică a organismului, iar desfășurarea ei poate varia în funcție de stilul de viață și de starea de moment.  În loc să căutați o singură „soluție corectă”, merită să vă urmăriți propriile reacții și să observați ce vă priește pe termen lung. Acordați timp digestiei, încercați mici schimbări și găsiți-vă propriul ritm.