În paragrafele următoare vom analiza mai îndeaproape acest hormon și influența sa asupra diferitelor funcții ale organismului nostru. În a doua jumătate a articolului veți afla de ce este atât de important să mențineți un nivel optim de progesteron și cum puteți contribui la acest lucru. 

Progesteronul este un hormon steroid endogen. Molecula de progesteron este un derivat al colesterolului și îndeplinește numeroase funcții în corpul uman. Acest hormon este produs de cortexul suprarenal, iar la femei, de ovare. În primele zece săptămâni de sarcină este secretat și de corpul galben, iar într-o etapă ulterioară a sarcinii, de placentă. La bărbați, acest hormon este produs de testicule. Prin urmare, este important să înțelegem că progesteronul nu este doar un hormon feminin. La femei, progesteronul este important pentru reproducere și în timpul sarcinii, dar rolul său nu se oprește aici. Este un hormon foarte important și pentru bărbați. 

Așa cum am menționat în introducere, progesteronul este un hormon important atât pentru bărbați, cât și pentru femei și are un rol esențial în numeroase funcții ale organismului. 

Este necesar, de exemplu, pentru: 

• starea de bine fizică și psihică 
• creier – sistemul nervos 
• oase 
• sistemul cardiovascular 
• sistemul reproducător, nu doar cel feminin 
• producerea altor hormoni vitali 

Progesteronul este cel mai adesea asociat cu sarcina și este uneori numit „hormonul sarcinii”. Totuși, progesteronul îndeplinește multe alte funcții esențiale în sistemul reproducător. Pe lângă rolul său în sarcină, progesteronul reglează și alte funcții reproductive, precum maturizarea ovulelor și nașterea. La bărbați, asigură formarea corectă și motilitatea spermatozoizilor. 

Progesteronul este cunoscut în primul rând pentru faptul că pregătește corpul pentru sarcină și îndeplinește numeroase roluri legate de dezvoltarea fătului. Pregătește mucoasa uterină pentru a permite implantarea ovulului. Dacă ovulul este fecundat, progesteronul contribuie la menținerea mucoasei uterine pe parcursul sarcinii și este important pentru dezvoltarea fătului. Stimulează creșterea vaselor de sânge care irigă mucoasa uterină și activitatea glandelor din aceasta, astfel încât să secrete nutrienții care hrănesc embrionul în stadiile timpurii. Progesteronul asigură și dezvoltarea țesutului mamar al mamei și întărește mușchii peretelui pelvin în pregătirea pentru naștere. Reduce contractilitatea musculaturii netede a uterului, contribuind astfel la prevenirea nașterii premature. În timpul sarcinii, progesteronul inhibă lactația, iar după naștere, scăderea nivelului său este unul dintre factorii care declanșează producția de lapte. 

La bărbați, progesteronul facilitează spermiogeneza și sinteza androgenilor. În plus, activează canalele cationice ale spermatozoizilor, iar progesteronul eliberat de ovule poate fi folosit de spermatozoizi ca semnal de orientare în deplasarea către acestea. De asemenea, reglează motilitatea spermatozoizilor în timpul deplasării lor prin tractul reproducător feminin, fiind astfel indispensabil pentru fecundarea ovulului. 

Echilibrul hormonal are o importanță enormă. În anumite țesuturi, progesteronul acționează împreună cu estrogenii, așa cum se întâmplă, de exemplu, în formarea osoasă. Totuși, există diferențe semnificative între țesuturi în ceea ce privește răspunsul la estrogen și progesteron. În unele țesuturi, dimpotrivă, este esențial ca progesteronul să contracareze estrogenul. În aceste țesuturi, nivelurile ridicate de estrogen și cele scăzute de progesteron pot crește, de exemplu, riscul de apariție a tumorilor. Acesta este cazul ovarelor, sânilor sau uterului. Progesteronul reduce parțial proliferarea intensă a celulelor tumorale indusă de estrogen în corpul uman. 

Progesteronul aparține unui grup important de steroizi endogeni numiți neurosteroizi și, ca atare, îndeplinește mai multe funcții semnificative: 

• susține dezvoltarea normală a neuronilor din creier 
• are un efect protector asupra țesutului cerebral afectat 
• este asociat cu protejarea celulelor cerebrale 

Printre alte efecte benefice ale progesteronului asupra sistemului nervos se numără, de exemplu, faptul că: 

• este asociat cu protejarea celulelor nervoase împotriva deteriorării 
• reglează metabolismul și controlează viabilitatea celulelor nervoase 
• contribuie la funcțiile cognitive, inclusiv la învățare și memorie 
• contribuie la menținerea homeostaziei emoționale și a stării de bine psihice 
• poate fi asociat cu reducerea riscului de apariție a sentimentelor de deznădejde, a anxietății și a tensiunii psihice cronice 
• poate influența apariția crizelor (atât de panică, cât și epileptice) 
• are un rol în reglarea libidoului

Progesteronul nu doar contribuie la prevenirea unor leziuni cerebrale suplimentare, ci participă și la neuroregenerare. Există dovezi că progesteronul poate contribui la refacerea fibrelor nervoase afectate în urma unui traumatism, restabilind astfel transmiterea pierdută a semnalului nervos. 

Efectele progesteronului asupra sistemului cardiovascular nu au fost studiate până de curând, însă în ultima vreme se acumulează tot mai multe dovezi privind efectele sale benefice asupra diferitelor funcții cardiovasculare. Deși acest lucru nu a fost recunoscut mulți ani, vasele de sânge conțin receptori funcționali pentru progesteron, iar funcționarea lor este reglată de acesta. 

Progesteronul reglează structura și funcția vaselor de sânge atât în condiții fiziologice, cât și patologice. Se pare că progesteronul contribuie la reducerea tensiunii arteriale, la relaxarea musculaturii netede și la reglarea sintezei de oxid nitric în vasele de sânge, ceea ce asigură dilatarea acestora și îmbunătățirea fluxului sanguin. Progesteronul normalizează și coagularea sângelui și tonusul vascular. Nu în ultimul rând, stimulează formarea de noi vase de sânge. 

Pe lângă funcțiile menționate mai sus, progesteronul are și efecte metabolice. Acestea duc în principal la îmbunătățirea profilului lipidic prin reducerea colesterolului LDL „rău” și creșterea colesterolului HDL „bun”, ceea ce are o influență semnificativă asupra funcționării sistemului cardiovascular. 

Progesteronul crește concentrația globulelor albe din sânge și reglează răspunsul imunitar. În plus, participă la echilibrul radicalilor liberi de oxigen, fiind astfel asociat cu protejarea celulelor împotriva deteriorării provocate de aceștia. Proprietățile progesteronului pot avea un rol important într-o evoluție mai favorabilă a COVID-19 și a altor afecțiuni. De asemenea, pot reduce riscul unor stări asociate cu un răspuns inflamator excesiv, cum ar fi procesele imunitare din organism, reacțiile imunitare și altele. Este bine cunoscut faptul că femeile cu procese autoimune în organism prezintă adesea o reducere semnificativă a manifestărilor autoimune atunci când rămân însărcinate. Acest lucru se întâmplă tocmai datorită nivelului ridicat de progesteron din timpul sarcinii. 

Progesteronul, împreună cu estrogenul, creează echilibrul necesar pentru o densitate minerală osoasă maximă. Nivelurile mai ridicate de progesteron sunt asociate cu o formare osoasă mai intensă. Progesteronul stimulează osteoblastele, celulele care formează țesutul osos. Importanța progesteronului pentru oase este demonstrată și de faptul că 80 % din scheletul fătului se mineralizează în al treilea trimestru de sarcină, ceea ce coincide cu ritmul maxim de producție a progesteronului la mamă. Studiile pe termen mai lung privind utilizarea progesteronului pot confirma beneficiul acestui hormon pentru menținerea densității osoase timp de câțiva ani după instalarea menopauzei. 

Nivelurile scăzute de progesteron pot fi asociate cu subțierea pielii și cu accentuarea ridurilor. Aceste modificări accelerează îmbătrânirea pielii, care își pierde elasticitatea, fermitatea și rezistența. În cadrul unui studiu s-a constatat că o cremă cu progesteron crește elasticitatea și fermitatea pielii și reduce ridurile la femeile aflate în perioada de tranziție la menopauză. Aceste constatări sugerează că progesteronul poate avea efecte benefice împotriva îmbătrânirii pielii. 

Progesteronul menține homeostazia organismului prin reglarea altor hormoni și prin contribuția la eliminarea sodiului prin urină, prin activitatea rinichilor. De asemenea, normalizează nivelurile de zinc și cupru, susținând astfel sănătatea ficatului, unde participă și la metabolizarea rezervelor de grăsime pentru obținerea energiei. 

Progesteronul acționează împreună cu estrogenul. Totuși, este esențial și să îl „contracareze” și să îl mențină în echilibru. În plus, este un intermediar metabolic esențial în producerea altor steroizi endogeni, inclusiv a hormonilor sexuali și a corticosteroizilor. 

Este important să înțelegem că ovarele femeilor produc progesteron doar la ovulație și există tot mai multe dovezi că multe femei nu au astăzi o ovulație regulată. Chiar dacă o femeie are sângerări regulate în fiecare lună, este posibil să nu aibă loc ovulația. Dacă o femeie nu ovulează, nu produce progesteron, la fel ca după menopauză, când femeile produc puțin progesteron sau deloc. 

Estrogenul este produs de glandele suprarenale, în țesutul adipos și în celulele musculare. Nivelurile de estrogen scad și ele în perioada de tranziție la menopauză, însă producția sa în corpul femeii continuă pe tot parcursul vieții, chiar și atunci când ovarele au fost îndepărtate. Interesant este că unele femei cu obezitate produc, chiar și după menopauză, mai mult estrogen decât femeile slabe aflate înainte de menopauză! 

Baza teoretică a terapiei hormonale presupune că stările prin care trec femeile la menopauză sunt în mod necesar legate de deficitul de estrogen. Totuși, această abordare trece cu vederea faptul că, la menopauză, producția de progesteron la femei încetează complet, în timp ce producția de estrogen scade în această perioadă doar cu aproximativ 40 %. Astfel, deficitul de progesteron reprezintă adesea o problemă mai mare decât deficitul de estrogen. Atunci când acești hormoni sunt în dezechilibru, estrogenul poate avea efecte negative asupra organismului și poate contribui la probleme ale sânilor, uterului și ovarelor.

Dezechilibrul progesteronului poate apărea din diverse motive. Cu sprijinul potrivit, nivelurile dumneavoastră de progesteron pot fi restabilite și menținute la valori optime. De aceea, este important să cunoașteți cauzele acestui dezechilibru și să știți cum să le eliminați, pentru a menține apoi progesteronul la un nivel optim. La producția insuficientă de progesteron pot contribui în special: 

• fluctuațiile nivelurilor hormonale 
• tensiunea psihică de lungă durată 
• alimentația necorespunzătoare 
• suprasolicitarea generală 
• somnul insuficient sau neregulat 
• lipsa mișcării 
• activitatea fizică excesivă 
• odihna insuficientă

Modificarea nivelului unui singur hormon poate influența toți ceilalți hormoni, ceea ce va avea efecte negative asupra organismului nostru. 

Se afirmă adesea că estrogenul este principalul responsabil pentru dezechilibrele hormonale. Se pare însă că progesteronul este mult mai important. În realitate, majoritatea manifestărilor – de la sindromul premenstrual până la somnul de slabă calitate – provin din probleme legate de progesteron. Totuși, progesteronul nu poate fi analizat separat de estrogen. Atunci când se află în proporția potrivită, cei doi sunt ca părțile unui balansoar, care se înclină ritmic într-o parte și în cealaltă pe parcursul ciclului menstrual, iar menținerea echilibrului dintre acești doi hormoni este esențială. Rețineți că un nivel prea ridicat sau prea scăzut de progesteron poate fi asociat cu o serie de stări. Obiectivul este întotdeauna echilibrul dintre acești hormoni.

Este un hormon produs de hipofiză, la nivelul creierului, care controlează producția de lapte matern (lactația). Tensiunea psihică crește nivelul prolactinei, iar un exces de prolactină poate reduce nivelul progesteronului. 

Într-o situație solicitantă, se produce cortizol, care activează organismul pentru a face față acesteia. Acest lucru este absolut normal și indispensabil vieții. Însă, dacă tensiunea psihică persistă, cortizolul „fură” pe termen lung pregnenolonul, din care se formează atât progesteronul, cât și cortizolul. În cazul unei tensiuni psihice prelungite, producția de progesteron trece astfel în plan secund în favoarea producției de cortizol. În plus, cortizolul se poate forma și din progesteron, astfel încât, chiar dacă progesteronul este produs, în situații solicitante acesta este folosit pentru producerea cortizolului, în loc să îndeplinească alte funcții necesare. De aceea, este important să găsiți modalități de a reduce nivelul tensiunii psihice. Gândiți-vă la aspectele din viața dumneavoastră care vă provoacă cea mai mare tensiune psihică și încercați să găsiți modalități de a o reduce. 

Și o glandă tiroidă cu activitate redusă poate scădea nivelul progesteronului și invers. Prin urmare, dacă aveți un nivel scăzut de hormoni tiroidieni, organismul dumneavoastră nu va produce la fel de mult progesteron. 

Pentru un echilibru hormonal optim, alegerea unui stil de viață sănătos este esențială. Pentru un nivel optim de progesteron sunt importante regularitatea activităților, somnul suficient și regulat, tensiunea psihică minimă, alimentația sănătoasă și mișcarea și exercițiile fizice regulate. 

Stabilirea unei rutine este importantă pentru echilibrul hormonal general. Încercați să vă treziți și să vă culcați la aceeași oră în fiecare zi a săptămânii și, ideal, să luați și mesele la aceleași ore. Adoptând un program regulat, veți reduce reacția la tensiunea psihică, vă veți echilibra metabolismul și veți simți o creștere a nivelului de energie și o îmbunătățire a dispoziției. 

Exercițiile fizice sunt un alt aspect important de luat în considerare. Femeile cu un nivel scăzut de progesteron se simt adesea triste și obosite. Exercițiile fizice moderate accelerează metabolismul și cresc eliberarea de endorfine naturale, ceea ce duce la mai multă energie și la gânduri și emoții mai pozitive.

Factorii de mediu se manifestă prin sute de substanțe chimice diferite, care vă pot influența hormonii, metabolismul și sănătatea psihică. Acestea pot imita propriii dumneavoastră hormoni, pot bloca receptorii hormonali sau pot modifica căile hormonale, provocând un haos hormonal. Evitați contactul cu substanțe sintetice precum materialele plastice, ftalații, parabenii și parfumurile artificiale, care se găsesc în multe produse obișnuite de igienă și cosmetice. Acordați atenție și cantității de metale grele, care se găsesc adesea în pește. 

Alimentația joacă un rol esențial în menținerea unui nivel optim de progesteron. Mesele sănătoase și echilibrate susțin echilibrul hormonal, energia și somnul. Legumele, fructele, grăsimile sănătoase și proteinele pot fi alegeri potrivite. Ideal, jumătate din farfuria dumneavoastră ar trebui să fie alcătuită din legume, iar cealaltă jumătate dintr-o combinație de proteine, grăsimi sănătoase, leguminoase și cereale integrale. Ar trebui să evitați coloranții artificiali, conservanții și potențiatorii de gust, zahărul adăugat, carnea procesată și afumată, precum și alcoolul.

Alimentele de origine vegetală conțin fibre, care pot lega toxinele și excesul de estrogen din tractul digestiv și le pot elimina din organism. S-a demonstrat că femeile cu un aport mai mare de fibre prezintă mai puține manifestări asociate deficitului de progesteron.

Indiferent cât de sănătos mâncăm, riscul unui deficit de anumiți nutrienți persistă din cauza solului exploatat excesiv și sărăcit în nutrienți. Administrarea unor suplimente alimentare, precum un multivitamin de calitate sau acizii grași omega-3, nu poate fi decât benefică. În prezent, când alimentația este procesată industrial și săracă în nutrienți, majoritatea oamenilor au carențe de vitamine și minerale. Convinși că obținem tot ce ne trebuie dintr-o alimentație sănătoasă și variată, de multe ori nici nu știm că avem aceste carențe. Este indicat să mergeți regulat la controale medicale preventive și să vă verificați nivelul vitaminelor și mineralelor prin analize de sânge. În cazul unui deficit de anumiți nutrienți, se poate începe, după caz, o suplimentare individualizată pentru a-l corecta. 

Plantele medicinale pot completa măsurile de susținere a echilibrului hormonal. Printre cele menționate frecvent se numără mielăreaua, Smilax officinalis și rădăcina de păpădie. Aceste plante sunt asociate cu susținerea producției de progesteron sau cu o influență indirectă prin sănătatea ficatului și detoxifiere.

Un nivel optim de progesteron este esențial pentru funcționarea aparatului reproducător, a sistemului cardiovascular, a creierului și pentru sănătatea oaselor, precum și pentru susținerea stării de bine psihice. Aveți grijă de hormonii dumneavoastră ținând cont de întregul organism și oferiți-i ceea ce are nevoie. Fiți atenți la semnalele corpului dumneavoastră, ascultați-l și nu ezitați să cereți sfatul unui specialist dacă ceva nu funcționează așa cum ar trebui.

• Cortizolul sau hormonul stresului
• Ce controlează hormonii în organism și cum îi puteți susține
• Ce sunt endorfinele. Hormonul fericirii și funcțiile sale în creier.
• 10 sfaturi pentru a vă îmbunătăți somnul
• Melatonina, un hormon nu doar pentru somn...
• Estrogenul la femei: cum se modifică și de ce este important
• Dominanța estrogenică la femei

Surse:

Aria Integrative Medicine. (2021). Progesterone and Autoimmune Diseases Disponibil la: https://www.ariaintegrative.com/2020/04/27/progesterone-autoimmune-disease/

Baulieu, E. E., & Schumacher, M. (2000). Progesterone as a neuroactive neurosteroid, with special reference to the effect of progesterone on myelination. Human Reproduction, 15(suppl_1), 1-13.

Benarroch, E. E. (2007). Neurosteroids: endogenous modulators of neuronal excitability and plasticity. Neurology, 68(12), 945-947.

Bowen, R. (2000). Placental Hormones.

Brucker, M. C., & King, T. L. (Eds.). (2015). Pharmacology for women's health. Jones & Bartlett Publishers.

Cable, J. K., & Grider, M. H. (2020). Physiology, Progesterone.

Correia, J. N., Conner, S. J., & Kirkman-Brown, J. C. (2007, May). Non-genomic steroid actions in human spermatozoa. In Seminars in reproductive medicine (Vol. 25, No. 03, pp. 208-220). Copyright© 2007 by Thieme Medical Publishers, Inc., 333 Seventh Avenue, New York, NY 10001, SUA.

Di Renzo, G. C., Giardina, I., Clerici, G., Brillo, E., & Gerli, S. (2016). Progesterone in normal and pathological pregnancy. Hormone Molecular Biology and Clinical Investigation, 27(1), 35-48.

Engel, S. R., & Grant, K. A. (2001). Neurosteroids and behavior. International review of neurobiology, 46, 321-348.

Gottfried S. (2013). The Hormone Cure: Reclaim Balance, Sleep, Sex Drive and Vitality Naturally with the Gottfried Protocol.

Holzer, G., Riegler, E., Hönigsmann, H., & Schmidt, J. (2005). Effects and side effects of 2%‐progesterone cream on the skin of peri‐and postmenopausal women: Results from a double blind, vehicle‐controlled, randomized study. Experimental Dermatology, 14(2), 156-157.

Jiang, C., Zuo, F., Wang, Y., Lu, H., Yang, Q., & Wang, J. (2017). Progesterone changes VEGF and BDNF expression and promotes neurogenesis after ischemic stroke. Molecular neurobiology, 54(1), 571-581.

John R., & Lee M. D. (2004). Natural Progesterone Handbook.

Hall, O. J., & Klein, S. L. (2017). Progesterone-based compounds affect immune responses and susceptibility to infections at diverse mucosal sites. Mucosal Immunology, 10(5), 1097-1107.

Ho, S. M. (2003). Estrogen, progesterone and epithelial ovarian cancer. Reproductive Biology and Endocrinology, 1(1), 1-8.

Kabe, Y., Handa, H., & Suematsu, M. (2018). Function and structural regulation of the carbon monoxide (CO)-responsive membrane protein PGRMC1. Journal of Clinical Biochemistry and Nutrition, 63(1), 12-17.

Li, Z., Wang, B., Kan, Z., Zhang, B., Yang, Z., Chen, J., ... & Jiang, R. (2012). Progesterone increases circulating endothelial progenitor cells and induces neural regeneration after traumatic brain injury in aged rats. Journal of Neurotrauma, 29(2), 343-353.

Meyer, C., Schmid, R., Schmieding, K., Falkenstein, E., & Wehling, M. (1998). Characterization of high affinity progesterone-binding membrane proteins by an anti-peptide antiserum. Steroids, 63(2), 111-116.

Patel, B., Elguero, S., Thakore, S., Dahoud, W., Bedaiwy, M., & Mesiano, S. (2015). Role of nuclear progesterone receptor isoforms in uterine pathophysiology. Human reproduction update, 21(2), 155-173.

Reddy, D. S. (2010). Neurosteroids: endogenous role in the human brain and therapeutic potentials. Progress in brain research, 186, 113-137.

Roof, R. L., & HALL, E. D. (2000). Gender differences in acute CNS trauma and stroke: neuroprotective effects of estrogen and progesterone. Journal of neurotrauma, 17(5), 367-388.

Ryu, C. S., Klein, K., & Zanger, U. M. (2017). Membrane associated progesterone receptors: promiscuous proteins with pleiotropic functions–focus on interactions with cytochromes P450. Frontiers in pharmacology, 8, 159.

Seifert-Klauss, V., Schmidmayr, M., Hobmaier, E., & Wimmer, T. (2012). Progesterone and bone: a closer link than previously realized. Climacteric, 15(sup1), 26-31.

Seifert-Klauss, V., & Prior, J. C. (2010). Progesterone and bone: actions promoting bone health in women. Journal of osteoporosis, 2010.

Scheibl, P., & Zerbe, H. (2000). Effect of progesterone on the immune system in consideration of bovine placental retention. DTW. Deutsche Tierarztliche Wochenschrift, 107(6), 221-227.

Schumacher, M., Guennoun, R., Robert, F., Carelli, C., Gago, N., Ghoumari, A., ... & De Nicola, A. F. (2004). Local synthesis and dual actions of progesterone in the nervous system: neuroprotection and myelination. Gro*** hormone & IGF research, 14, 18-33.

Simoncini, T., Mannella, P., Fornari, L., Caruso, A., Varone, G., & Genazzani, A. R. (2003). In vitro effects of progesterone and progestins on vascular cells. Steroids, 68(10-13), 831-836.

Stein, D. G. (2008). Progesterone exerts neuroprotective effects after brain injury. Brain research reviews, 57(2), 386-397.

Thomas, P., & Pang, Y. (2013). Protective actions of progesterone in the cardiovascular system: potential role of membrane progesterone receptors (mPRs) in mediating rapid effects. Steroids, 78(6), 583-588.

Trabert, B., Sherman, M. E., Kannan, N., & Stanczyk, F. Z. (2020). Progesterone and breast cancer. Endocrine reviews, 41(2), 320-344.

Tremollieres, F. A., Strong, D. D., Baylink, D. J., & Mohan, S. (1992). Progesterone and promegestone stimulate human bone cell proliferation and insulin-like growth factor-2 production. European Journal of Endocrinology, 126(4), 329-337.

Valadez-Cosmes, P., Vázquez-Martínez, E. R., Cerbon, M., & Camacho-Arroyo, I. (2016). Membrane progesterone receptors in reproduction and cancer. Molecular and cellular endocrinology, 434, 166-175.

Vermeulen K. (2014). Happy Hormones: The Natural Treatment Programs for Weight Loss, PMS, Menopause, Fatigue, Irritability, Osteoporosis, Stress, Anxiety, Thyroid Imbalances and More

Vallée, M., Mayo, W., Koob, G. F., & Le Moal, M. (2001). Neurosteroids in learning and memory processes. International review of neurobiology, 46, 273-320.

Wiebe, J. P. (2006). Progesterone metabolites in breast cancer. Endocrine-related cancer, 13(3), 717-738.

Women in balance. (2022). Progesterone and Bone Health. National University of Natural Medicine. Disponibil la: https://womeninbalance.org/resources-research/progesterone-bone-health/

You and Your Hormones. (2022). Progesterone. Disponibil la: https://www.yourhormones.info/hormones/progesterone/

• Estrogenul la femei: cum se modifică și de ce este important
• Dominanța estrogenică la femei
• Dezechilibrul hormonal la femei
• Suplimente alimentare pentru femeile la menopauză