Sauna este o formă de expunere de scurtă durată a organismului la temperaturi ridicate. Corpul încearcă să elimine excesul de căldură: crește fluxul sanguin la nivelul pielii, se accelerează ritmul cardiac și începe transpirația. Tocmai evaporarea transpirației este unul dintre principalele mecanisme de răcire. După încheierea expunerii la căldură, organismul revine treptat la starea de repaus.

##lb-article-reco##

Căldura determină dilatarea vaselor de sânge de la nivelul pielii, iar în timpul ședinței de saună se modifică atât ritmul cardiac, cât și tensiunea arterială. Așadar, chiar și pentru o persoană sănătoasă, sauna reprezintă o solicitare fiziologică, chiar dacă aceasta doar stă așezată sau întinsă.

Aici merită să privim cu prudență promisiunile cele mai îndrăznețe. Cercetările urmăresc modul în care o ședință de saună finlandeză influențează anumite celule ale sistemului imunitar și markerii inflamatori. Rezultatele nu permit însă concluzia că sauna întărește imunitatea. Totuși, persoanele care merg regulat la saună descriu, subiectiv, un disconfort mai redus la schimbările temperaturii ambiante, mai ales la trecerile de la cald la frig și invers, în perioadele mai reci ale anului.

Sauna creează un cadru simplu: nu vă grăbiți nicăieri, lăsați telefonul afară, iar corpul primește un stimul termic clar, urmat de odihnă. Pentru sportivi, sauna poate completa rutina de odihnă. Totuși, nu ar trebui să înlocuiască somnul, alimentația, lichidele sau planificarea echilibrată a antrenamentelor. Același principiu se aplică întregului proces de recuperare după efort fizic.

Astăzi, cuvântul saună desemnează mai multe medii destul de diferite. Acestea se deosebesc prin temperatură, umiditate și modul de transfer al căldurii, așa că nu este nevoie să căutați un singur tip ideal pentru toată lumea. Alegeți în primul rând în funcție de căldura pe care o considerați plăcută și de felul în care reacționați la ea.

Sauna finlandeză tradițională folosește temperaturi ridicate și o umiditate relativ scăzută. Temperatura se situează de obicei în jurul valorilor de 70–100 °C, în funcție de saună și de setările acesteia. Turnarea apei peste pietrele încinse poate crește pentru scurt timp intensitatea căldurii resimțite și umiditatea.

Tot sauna finlandeză este tipul de saună pentru care există o mare parte din cercetările populaționale și experimentale. Asta nu înseamnă însă că trebuie să urmăriți automat limita superioară a temperaturii. O experiență plăcută la saună nu se măsoară prin cifra de pe termometru.

Sauna cu infraroșu folosește emițătoare de radiații infraroșii care transferă o parte din căldură direct la suprafața corpului, astfel încât aerul din jur este de obicei mai rece decât într-o saună finlandeză clasică. Temperatura se situează frecvent în intervalul de aproximativ 40–60 °C. Pentru persoanele care consideră sauna clasică prea intensă, această temperatură mai scăzută poate fi mai confortabilă.

Există cercetări privind saunele cu infraroșu, dar rezultatele nu pot fi extrapolate automat la sauna finlandeză clasică și invers. Totodată, analizele sistematice atrag atenția că studiile folosesc protocoale, temperaturi și durate de expunere diferite.

Așa-numita saună cu aburi este, mai exact, o baie de aburi. Temperatura este de obicei mai scăzută, adesea în jur de 40–50 °C, însă umiditatea relativă a aerului se apropie de 100 %. Din cauza umidității ridicate, transpirația se evaporă mai greu, astfel încât mediul poate fi resimțit ca surprinzător de intens chiar și la o temperatură semnificativ mai mică.

Așadar, dacă cineva adoră sauna finlandeză, nu înseamnă automat că tolerează bine aburii – și invers. Alegeți varianta în care puteți sta liniștiți, respira normal și nu simțiți nevoia să verificați ceasul în fiecare minut.

Sauna nu este o probă de performanță. Timpul de pe cronometru este mai puțin important decât felul în care vă simțiți. Unui începător îi pot fi suficiente câteva minute, în timp ce o persoană cu experiență poate tolera o ședință mai lungă. De îndată ce apar slăbiciune accentuată, greață, palpitații, dureri de cap sau amețeli, este momentul să ieșiți din saună.

• Începeți bine hidratați. Nu mergeți la saună după o zi în care aproape nu ați băut lichide și nici imediat după un efort intens, dacă nu v-ați rehidratat încă.
• Faceți duș și ștergeți-vă. Intrați în saună cu corpul curat, iar într-o saună publică așezați un cearșaf sau un prosop mare sub întregul corp.
• Prima rundă ar trebui să fie mai scurtă. Un începător poate încerca aproximativ 5–10 minute. Persoanele cu mai multă experiență aleg adesea în jur de 10–15 minute, dar nu există o limită fixă, universală.
• Răcoriți-vă în funcție de experiență. Începeți cu răcorirea la aer sau cu un duș mai rece. Bazinul cu apă ca gheața nu este obligatoriu, iar răcirea bruscă reprezintă un alt stimul puternic pentru circulația sângelui.
• Odihniți-vă. Între runde, acordați corpului câteva minute pentru a reveni la starea de repaus și beți lichide după nevoie.
• Două până la trei runde sunt de obicei suficiente. Nu prea are sens să adăugați altele doar pentru a „obține maximum de beneficii”.

Trecerea din sauna fierbinte direct în apă foarte rece este populară, dar cu siguranță nu este o parte obligatorie a fiecărei ședințe de saună. Studiile arată că imersiunea în apă rece după saună provoacă alte modificări semnificative ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale. Dacă abia începeți să experimentați contrastul dintre cald și rece, obișnuirea treptată cu apa mai rece este mai blândă decât un salt eroic în apă ca gheața.

După un antrenament greu, organismul este deja încălzit și probabil ați pierdut o parte din lichide prin transpirație. Prin urmare, un stres termic suplimentar nu înseamnă automat o recuperare mai bună. Mai întâi, acordați-vă timp să vă liniștiți, beți lichide și evaluați cum vă simțiți. Sauna poate fi apoi o parte plăcută a unui program de antrenament și recuperare bine conceput, dar nu este nevoie să o includeți cu orice preț imediat după ultima serie.

După saună, cântarul poate arăta o valoare mai mică. Nu este vorba despre grăsime arsă, ci în primul rând despre pierderea de lichide. Prin transpirație se pierd, pe lângă apă, și substanțe minerale, mai ales sodiu și, într-o măsură mai mică, alți electroliți. În cazul ședințelor obișnuite, scurte, de saună și al unei alimentații variate, nu este necesar să preparați automat o băutură specială după fiecare rundă. Situația este diferită în cazul transpirației abundente, al sportului, al vremii călduroase sau al mai multor cicluri de saună. Atunci, băuturile cu electroliți, care conțin sodiu, potasiu, magneziu, clorură și alte substanțe minerale, pot fi o modalitate practică de refacere a aportului de minerale. 

Magneziul se numără printre electroliți și contribuie la echilibrul electrolitic, la funcționarea normală a sistemului muscular și la reducerea oboselii și extenuării.¹ Dacă organismul dumneavoastră are nevoie de un aport suplimentar, acesta poate cu siguranță ajuta la o recuperare eficientă, mai ales dacă mergeți la saună după o zi grea și doriți să vă oferiți ceva în plus. În acest caz, aveți mai multe opțiuni:

• Pentru a crește aportul de lichide, alegeți magneziu sub formă de pulbere de dizolvat în apă, care vă oferă și hidratare suplimentară.
• Dacă sunteți în căutarea unei forme avansate de magneziu, nu ar trebui să treceți cu vederea Magtein®, cu biodisponibilitate ridicată.
• Dacă scopul saunei a fost relaxarea și liniștirea de seară, orientați-vă către o combinație inteligentă de magneziu și l-teanină.

La noi, sauna are reputația unei activități de iarnă. Afară este ger, înăuntru sunt nouăzeci de grade, iar contrastul pare perfect. Însă fiziologia saunei nu ține cont de calendar. Dacă tolerați bine sauna, nu este nevoie să întrerupeți ritualul în iunie și să îl redescoperiți abia în octombrie.

Vara se schimbă în principal aspectele practice. Corpul poate transpira deja în timpul zilei, la sport sau în drum spre saună, iar pierderile mai mari de lichide se cumulează. De aceea, este cu atât mai important să ajungeți bine hidratați, să nu prelungiți excesiv fiecare rundă și să vă rehidratați după încheierea ședinței, în funcție de sete și de intensitatea transpirației. 

Puteți veni la saună cu un cearșaf și o sticlă de apă și aveți aproape tot ce vă trebuie. Totuși, câteva accesorii pot spori confortul sau pot face întregul ritual mai plăcut. Producătorii tradiționali de saune includ printre dotările obișnuite, de exemplu, găleți, polonice, articole textile, termometre, higrometre și arome pentru saună.

• Cearșaful sau prosopul mare separă întregul corp, inclusiv tălpile, de bancă și, într-o saună publică, ține în primul rând de igienă și confort.
• Căciula pentru saună izolează capul și previne supraîncălzirea acestuia. Este apreciată de persoanele cu păr mai rar sau, dimpotrivă, de cele care doresc să evite deteriorarea părului din cauza căldurii.
• Găleata și polonicul sunt folosite în sauna finlandeză clasică pentru dozarea apei pe pietrele încinse, dacă regulamentul de utilizare și soba respectivă permit acest lucru.
• Mănunchiul de crenguțe pentru saună, din mesteacăn sau din alte specii, face parte din ritualurile nordice tradiționale. Priviți-l în primul rând ca pe un element de diversificare a experienței.
• Uleiurile esențiale și aromele pentru saună pot schimba atmosfera întregii saune, dar trebuie să fie destinate utilizării la temperaturi ridicate.

Într-un spațiu închis și fierbinte, aroma este intensă. În plus, uleiurile esențiale nu trebuie picurate fără precauție, nediluate, direct pe pietrele încinse. BrainMarket oferă, de exemplu, WellMax Energy Boost Essential Oil cu portocală, clementină și eucalipt, pe care l-am dezvoltat punând accent în mod special pe adecvarea pentru utilizarea în saună. 

În jurul saunei există surprinzător de multe reguli care sunt adesea transmise ca adevăruri absolute. În realitate, totul depinde de tipul de saună, de experiență, de condiția fizică de moment și de ceea ce vi se potrivește personal.

Nu există o frecvență universală pentru toată lumea. Pentru unii este plăcută o seară de saună pe săptămână, în timp ce alții sunt obișnuiți să meargă la saună de mai multe ori pe săptămână. Mai importante decât maximizarea numărului de vizite sunt regularitatea, toleranța bună la căldură și timpul suficient pentru hidratare și odihnă.

Unui începător îi pot fi suficiente 5–10 minute, în timp ce persoanele cu mai multă experiență petrec adesea în jur de 10–15 minute la căldură. Luați aceste valori ca repere orientative. La saună nu câștigă cel care rezistă cel mai mult.

Nu este obligatoriu. Vă puteți răcori treptat la aer sau cu un duș mai rece. Apa foarte rece provoacă o reacție circulatorie mai bruscă, așa că este indicat să vă obișnuiți cu ea treptat, mai ales dacă abia începeți terapia prin contrast termic.

Pe termen scurt, cifra de pe cântar poate scădea, deoarece transpirați și pierdeți apă. După rehidratare, această parte din greutate revine. Prin urmare, sauna nu înlocuiește mișcarea și nici o alimentație echilibrată energetic.

Poate că cel mai mare farmec al saunei constă tocmai în faptul că nu trebuie să promită nimic. Lăsați telefonul deoparte pentru o vreme, vă încălziți, încetiniți ritmul, vă răcoriți și vă odihniți. Între timp, organismul reacționează la căldură prin schimbări fiziologice perfect măsurabile, ale căror implicații pe termen lung sunt cercetate în continuare de oamenii de știință.

Dacă sunteți la început cu sauna, nu aveți nevoie de nouăzeci și cinci de grade, de patru sesiuni sau de un bazin cu apă ca gheața. Începeți cu o ședere mai scurtă, aveți grijă să vă hidratați și creșteți intensitatea doar atunci când vă simțiți cu adevărat confortabil. Și puteți continua liniștiți și vara. Un obicei sănătos de a merge la saună nu este o provocare de sezon, ci un moment pe care îl puteți aștepta cu bucurie tot anul.