În acest articol vom privi colesterolul dintr-o perspectivă mai largă: vom explica diferența dintre particulele LDL și HDL, de ce nu este indicat să căutăm un singur vinovat pentru evenimentele cardiovasculare și ce rol au alți indicatori, precum CRP sau trigliceridele. Vom prezenta și 7 modalități concrete prin care alimentația, mișcarea și alte abordări pot susține în mod natural echilibrul organismului și funcționarea inimii și a vaselor de sânge.
Colesterol crescut: ce înseamnă?
La fel ca hipertensiunea arterială, colesterolul crescut nu este adesea însoțit de manifestări vizibile. Multă vreme s-a crezut că principala cauză a nivelului său crescut este alimentația necorespunzătoare. Astăzi știm însă că situația este mai complexă – o serie întreagă de factori influențează nivelul colesterolului, iar desemnarea acestuia drept principalul vinovat pentru problemele cardiovasculare este, de asemenea, tot mai puțin exactă.
Ce este colesterolul și de ce este important pentru organism
Colesterolul este adesea privit doar negativ, deși îndeplinește o serie de roluri esențiale în organismul nostru. Chiar dacă uneori este demonizat, acesta este indispensabil organismului uman:
- Participă la formarea hormonilor, precum testosteronul, progesteronul sau cortizolul.
- Ajută la formarea membranelor celulare – este o componentă a tuturor celulelor din organism.
- Contribuie la formarea vitaminei D în piele, vitamină importantă pentru utilizarea corespunzătoare a calciului.
- Permite producerea acizilor biliari, pe care organismul îi folosește pentru prelucrarea grăsimilor în timpul digestiei.
- Aproximativ 25 % din colesterolul total este utilizat de creier – astfel, acesta joacă un rol important și în starea de bine psihică și în echilibrul neurotransmițătorilor, precum dopamina și serotonina.
Colesterolul LDL și HDL – care este diferența dintre ele?
Colesterolul este o substanță grasă care nu poate circula singură prin sânge. De aceea, organismul folosește un sistem ingenios – colesterolul se leagă de proteine și formează particule numite lipoproteine, care permit transportul său prin sânge și, în același timp, îi reglează utilizarea în organism.
Lipoproteinele joacă un rol-cheie în distribuția colesterolului. Cele mai frecvent urmărite sunt LDL și HDL, ale căror niveluri sunt măsurate în mod obișnuit prin analize de laborator. Cea mai mare parte a colesterolului de care are nevoie organismul este produsă de ficat – într-o cantitate care corespunde nevoilor actuale ale organismului. Ficatul asigură, totodată, și descompunerea acestuia.
Colesterolul HDL, numit „bun”, ajută la transportul colesterolului în exces din sânge înapoi la ficat, unde este descompus și eliminat din organism. Este asociat cu un efect protector asupra sistemului vascular.
Colesterolul LDL, în schimb, transportă colesterolul către celule, unde este necesar, de exemplu, pentru formarea hormonilor sau a membranelor celulare. Cu toate acestea, este adesea numit „rău” – mai ales atunci când nivelul său rămâne crescut pe termen lung sau când se oxidează. În acest caz, poate influența negativ starea sistemului vascular.
Una dintre modalitățile naturale de a susține echilibrul dintre aceste două tipuri de lipoproteine este includerea acizilor grași nesaturați, precum omega-3, care se găsesc, de exemplu, în peștii marini grași, în semințele de in sau în nuci.
Urmăriți și trigliceridele. Pe lângă nivelurile colesterolului LDL și HDL, se recomandă și monitorizarea concentrației trigliceridelor – grăsimi care servesc drept formă de stocare a energiei. Valorile lor crescute sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, mai ales atunci când apar împreună cu alte dezechilibre metabolice. Un nivel de până la 1,7 mmol/l este considerat limita optimă.

Nivelul colesterolului crescut pe termen lung și factorii asociați
Multă vreme, colesterolul crescut a fost considerat principalul vinovat pentru bolile vasculare. Cunoștințele științifice actuale arată însă că intervine o gamă mai largă de factori – de exemplu, echilibrul general al metabolismului grăsimilor, prezența particulelor de colesterol LDL modificate prin oxidare1 și alți indicatori ai mediului intern al organismului.
Cu toate acestea, monitorizarea valorilor lipidelor din sânge rămâne importantă, deoarece nivelurile lor crescute pe termen lung sunt asociate cu un risc mai mare de complicații la nivelul inimii și al vaselor de sânge. Uneori, aceste complicații pot fi semnalate și de mici dereglări ale organismului, care merită atenție.
Cum se evaluează nivelul colesterolului
Evaluarea corectă a colesterolului nu se rezumă la o singură valoare de pe buletinul de analize. Pentru a avea o imagine completă asupra sănătății inimii și a vaselor de sânge, este important să urmărim mai mulți indicatori în același timp.
Ce valori ale colesterolului trebuie urmărite
Nivelul colesterolului total din sânge nu ar trebui să depășească 5,0 mmol/l la un adult. Valorile cuprinse între 5,0 și 6,2 mmol/l sunt considerate crescute, iar cele de peste 6,2 mmol/l pot fi deja considerate valori de risc.
Este însă important de înțeles că valoarea numerică, în sine, nu este neapărat decisivă. Mai importantă este forma colesterolului – adică raportul dintre LDL și HDL – precum și relația acestuia cu alți indicatori care ajută la evaluarea stării metabolice generale.
CRP ca indicator suplimentar
Unul dintre acești indicatori suplimentari este CRP (proteina C reactivă), care poate reflecta echilibrul mediului intern al organismului. Valorile mai mari ale CRP sunt asociate cu o stare deteriorată a vaselor de sânge și cu dezechilibre metabolice care pot influența sănătatea cardiovasculară generală. S-a demonstrat că persoanele cu CRP crescut prezintă și o frecvență mai mare a diverselor complicații.2

Nu este vorba doar despre colesterol, ci despre ansamblu
Se pare că nivelul colesterolului devine problematic abia atunci când în organism sunt prezenți și alți factori nefavorabili – de exemplu, o alimentație necorespunzătoare pe termen lung, lipsa mișcării sau tulburări ale metabolismului grăsimilor. Aceste condiții pot perturba funcția naturală a vaselor de sânge și pot favoriza depunerea colesterolului acolo unde nu ar trebui să fie. Există peste 200 de factori diferiți care pot contribui la apariția problemelor cardiovasculare. De aceea, nu este suficient să urmărim doar nivelul colesterolului LDL – este important să privim lipidele din sânge în contextul stilului de viață în ansamblu.
„O alimentație sănătoasă, mișcarea regulată, somnul de calitate și gestionarea stresului psihic se numără printre principalele modalități de a susține pe termen lung echilibrul organismului și sănătatea sistemului cardiovascular”, recomandă Lucie Konečná, specialistă în stil de viață sănătos, BrainMarket.ro.
Colesterolul și stresul psihic
Alimentația și moștenirea genetică pot influența nivelul colesterolului, dar nu sunt singurii factori. Un rol important îl are și tensiunea psihică de lungă durată, care este adesea subestimată. Acest proces este firesc – în situații solicitante, organismul își crește necesarul de colesterol, deoarece acesta este indispensabil pentru formarea hormonilor. Dacă însă tensiunea este de lungă durată și se repetă, poate perturba echilibrul natural al metabolismului. Acest lucru explică de ce chiar și o persoană cu o alimentație de foarte bună calitate poate avea colesterolul crescut. Într-un asemenea caz, simpla modificare a alimentației nu este adesea suficientă. Este mai potrivită o abordare holistică a sănătății – adică să ne concentrăm nu doar asupra nutriției, ci și asupra echilibrului psihic și a ritmului de viață.
În această privință, pot fi de ajutor:
- mișcarea regulată
- exercițiile de respirație sau de meditație
- gestionarea propriului stres și suficientă relaxare
Cum poate alimentația să influențeze nivelul grăsimilor din sânge
1.) Alegeți alimentația mediteraneeană.
Alimentația mediteraneeană se numără printre cele mai frecvent recomandate tipuri de alimentație pentru susținerea echilibrului grăsimilor din sânge. Este bogată în grăsimi sănătoase, fibre și alimente proaspete. Printre componentele benefice ale acestei alimentații se numără și acizii grași omega-3 – în special DHA, care contribuie la menținerea concentrațiilor normale de trigliceride din sânge.3 Omega-3 se găsesc în principal în peștii grași (de exemplu, somon, macrou, sardine), în fructele de mare sau în uleiul de pește. Acesta din urmă poate fi un supliment practic, mai ales pentru cei care nu consumă pește în mod regulat. În acest tip de alimentație, tocmai aceste ingrediente sunt preferate în locul alimentelor procesate industrial sau al cantităților excesive de grăsimi animale. Datorită lor, o astfel de alimentație poate contribui în mod natural la echilibrul colesterolului în organism. În plus, este asociată și cu o condiție fizică, o greutate corporală și o vitalitate generală mai bune pe termen lung.

2.) Includeți în alimentație o gamă variată de alimente vegetale
Unele tipuri de alimente pot contribui la echilibrul general al organismului și pot susține funcționarea corespunzătoare a sistemului vascular. Printre acestea se numără în special alimentele bogate în antioxidanți, fibre și substanțe bioactive naturale.
În alimentație pot fi incluse, de exemplu:
- legume cu frunze de culoare verde închis (spanac, rucola)
- rădăcinoase și legume cu fructe, viu colorate (de exemplu, morcovi, sfeclă roșie, broccoli)
- alimente fermentate (kimchi, varză murată, chefir)
- usturoi, ceapă, ghimbir
- avocado
- condimente precum scorțișoara sau turmericul
- uleiuri vegetale de calitate (de măsline, de in, de semințe de dovleac)
- fructe cu un conținut ridicat de polifenoli (de exemplu, afine, rodie)
Aceste alimente completează în mod natural o alimentație echilibrată și pot susține atât vitalitatea generală, cât și echilibrul grăsimilor din sânge.
3.) Includeți mai multe fibre în alimentație
Fibrele sunt o componentă importantă a unei alimentații variate, iar majoritatea oamenilor nu ating în mod obișnuit cantitatea zilnică recomandată (aproximativ 30 g). Acestea ajută la susținerea digestiei, prelungesc senzația de sațietate și contribuie la menținerea echilibrului mediului intern al organismului.
Surse bogate în fibre sunt, de exemplu:
- cerealele integrale (fulgi de ovăz, produse de panificație din secară, orez brun)
- leguminoasele (linte, năut, fasole)
- legumele (morcovi, broccoli, varză creață)
- fructele (mere, pere, fructe de pădure)
- semințele și nucile
Dacă aportul din alimentație este insuficient, se poate lua în considerare și suplimentarea cu fibre solubile, de exemplu inulină sau psyllium.
4.) Evitați acizii grași trans
Acizii grași trans sunt un tip de grăsimi nesaturate care se formează în timpul procesării industriale a uleiurilor – așa-numita hidrogenare parțială. Acest proces prelungește termenul de valabilitate, dar modifică totodată structura grăsimilor, ceea ce poate influența negativ echilibrul lipidelor din sânge. Consumul regulat de grăsimi trans este asociat cu creșterea nivelului colesterolului LDL și, în schimb, cu scăderea celui HDL. De aceea, este indicat să citiți etichetele alimentelor și să limitați produsele care conțin grăsimi parțial hidrogenate, precum anumite tipuri de produse de panificație, deserturi sau gustări fabricate industrial.
La prepararea meselor, ideal este să evitați prăjirea repetată în același ulei și să alegeți uleiuri vegetale de calitate. Pentru preparatele reci puteți folosi, de exemplu, ulei de măsline, de in sau de cânepă.
5.) Faceți mai multă mișcare în timpul zilei
Dacă subiectul mișcării vă urmărește mereu și vă numărați printre cei care o iau mereu de la capăt, nu vă faceți griji. Înlocuiți alergarea cu un obiectiv de kilometri cu o simplă plimbare alături de partener la începutul serii. Iar atunci când ați lua mașina chiar și pentru o distanță scurtă, mergeți pur și simplu pe jos. Chiar și curățenia obișnuită din casă presupune destul de multă mișcare. Mai presus de toate, rețineți că niciuna dintre măsurile pe care le luați pentru sănătatea dumneavoastră nu ar trebui să fie ceva ce faceți cu forța. Doar așa le veți putea menține pe termen lung.

6) Luați în considerare suplimente alimentare potrivite
Unele suplimente alimentare pot susține în mod natural echilibrul grăsimilor din sânge și pot contribui la funcționarea normală a sistemului circulator. Aveți la dispoziție numeroase opțiuni, de la substanțe individuale până la suplimente alimentare complexe, atent formulate.
Cholesterol Support conține 8 substanțe bioactive eficiente pentru susținerea unui nivel normal al colesterolului din sânge, a funcționării normale a inimii și a sistemului cardiovascular. Nu ar trebui însă să uitați de activitatea fizică adecvată sau de lucruri simple, precum vitamina C, care contribuie la formarea normală a colagenului pentru funcționarea normală a vaselor de sânge.4

Dacă doriți să verificați care este situația dumneavoastră în prezent, puteți folosi unul dintre testele de colesterol pentru acasă. Acestea vă ajută să aflați nu doar nivelul colesterolului total, ci și valorile LDL, HDL și ale trigliceridelor – comod și discret, de acasă.
Echilibrul colesterolului începe cu alegerile de zi cu zi
Colesterolul și nivelul grăsimilor din sânge nu țin doar de un rezultat izolat al analizelor de laborator, ci de stilul de viață pe termen lung. O alimentație echilibrată, mișcarea regulată, gestionarea stresului psihic și, la nevoie, suplimentele alimentare alese corespunzător pot susține în mod natural sistemul vascular și pot ajuta la menținerea echilibrului în organism. Nu uitați că și pașii mici de zi cu zi – de la alegerea micului dejun până la plimbarea de seară – pot avea o influență semnificativă asupra stării generale a organismului dumneavoastră. Urmăriți indicatorii importanți, răspundeți semnalelor corpului și nu ezitați să discutați din timp cu un specialist.
Studii:
1. TRPKOVIC, Andreja, Ivana RESANOVIC, Julijana STANIMIROVIC, Djordje RADAK, Shaker A MOUSA, Desanka Cenic MILOSEVIC, Danimír JEVREMOVIČ și Esma R ISENOVIC. Oxidized low-density lipoprotein as a biomarker of cardiovascular diseases. 2015.
2. KOENIG, W, M SUND, H G FISCHER, H LÖWEL, A DÖRING, W L HUTCHINSON și M B PEPYS. C-Reactive protein, a sensitive marker of inflammation, predicts future risk of coronary heart disease in initially healthy middle-aged men: results from the MONICA (Monitoring Trends and Determinants in Cardiovascular Disease) Augsburg Cohort Study, 1984 to 1992. 1999.
3. Oscarsson, J., & Hurt-Camejo, E. (2017). Omega-3 fatty acids eicosapentaenoic acid and docosahexaenoic acid and their mechanisms of action on apolipoprotein B-containing lipoproteins in humans: a review. Lipids in Health and Disease, 16. https://doi.org/10.1186/s12944-017-0541-3.
4. Libby, P., & Aikawa, M. (2002). Vitamin C, collagen, and cracks in the plaque.. Circulation, 105 12, 1396-8 . https://doi.org/10.1161/01.CIR.0000012513.58079.EA.
Articole conexe:
- Cele mai bune 6 alimente pentru reducerea nivelului colesterolului
- Colesterolul HDL și LDL: optimizarea naturală și de ce ambele sunt indispensabile
- Efectele colesterolului asupra sănătății și cum îi puteți influența nivelul în mod natural
- Orezul roșu fermentat și efectul său asupra reducerii nivelului colesterolului
- Cum să reduceți în mod natural nivelul colesterolului: efectele sinergice ale substanțelor naturale
- Influența fibrelor asupra nivelului colesterolului
