Este un principiu cât se poate de simplu: să alegem alimentele atunci când sunt în sezonul lor natural. Înseamnă să mâncăm căpșuni vara, dovleac toamna sau varză iarna. Pe scurt, ceea ce se coace în acel moment în clima noastră și se recoltează în perioada respectivă.

Dar nu este vorba doar despre alegerea alimentelor. Este și o formă de respect față de ciclurile naturii și ritmul anotimpurilor. Fiecare anotimp are propria ofertă, care se reflectă nu doar în piețe, ci și în rețetele și obiceiurile tradiționale. Când mâncăm de sezon, devenim parte din acest ciclu natural și ne întoarcem la rădăcini. Descoperim varietatea gusturilor care se succed de-a lungul anului și aducem astfel, în mod firesc, diversitate în bucătărie.

Astăzi mâncăm puțin altfel decât bunicii noștri. În magazine găsim aproape orice, oricând. Iar când ceva nu crește în Cehia în acel moment, vine din celălalt capăt al lumii. Este comod și adesea practic. Alimentele sunt disponibile tot timpul, oferta este variată și mulți oameni mănâncă astfel mai multe fructe și legume.

##lb-article-reco##

Dar este oare cu adevărat ideal? O roșie în ianuarie arată ca o roșie, însă adesea îi lipsesc aroma și gustul. La fel se întâmplă cu căpșunile, caisele sau chiar mazărea. Unele alimente sunt recoltate mai devreme pentru a rezista transportului și depozitării. Iar acest lucru se simte adesea în produsul final. 

Mai este și întrebarea de unde provin alimentele. Cu cât un aliment parcurge o distanță mai mare, cu atât este nevoie de mai multă energie pentru a ajunge în farfurie. Asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm la avocado, rodie sau anghinare, dar ar trebui să ne gândim la ce se ascunde în spatele acestui confort.

Alimentele de sezon au posibilitatea să se coacă în mod natural, fără grăbirea procesului și fără depozitare îndelungată. Astfel, își păstrează gustul, culoarea și aroma caracteristice. În același timp, își păstrează și conținutul natural de nutrienți, care se poate reduce parțial în timpul depozitării îndelungate sau al cultivării în condiții artificiale.

Un alt motiv pentru a alege alimente de sezon este disponibilitatea lor. În perioada recoltării, oferta din piețe și magazine este mult mai variată și, în plus, adesea mai avantajoasă ca preț.

Nu în ultimul rând, este vorba și despre grija față de mediu. Culturile din clima noastră nu trebuie să călătorească peste jumătate de glob, astfel că lasă în urmă o amprentă ecologică mai mică.

Alimentația de sezon aduce multă inspirație în bucătărie. Când ingredientele se schimbă odată cu anotimpurile, avem ocazia să încercăm rețete noi și să descoperim combinații la care altfel nici nu ne-am fi gândit. Când meniul se schimbă firesc de-a lungul anului, nu devine monoton. Astfel, în farfurie alternează nu doar gusturile, culorile și aromele, ci și nutrienții, așa că preparatele nu devin plictisitoare, iar alimentația își păstrează diversitatea și din punctul de vedere al valorilor nutriționale.

Alimentația de sezon primăvara este o binevenită înviorare după iarnă. Corpul și mintea își doresc ceva mai ușor, proaspăt și verde. Primăvara este un anotimp de tranziție. Încă terminăm proviziile de rădăcinoase și mere păstrate peste iarnă, dar apar deja primii lăstari, verdețurile și legumele tinere. 

Principiul este simplu. Alegeți ingrediente proaspete de primăvară, care cresc în mod natural în clima noastră, ideal din surse locale. Profitați de sezonul scurt al alimentelor disponibile doar pentru puțin timp, cum ar fi sparanghelul sau leurda. Puteți folosi în continuare și alimentele păstrate din iarnă, deoarece tocmai primăvara sunt o bază potrivită, la care nu trebuie decât să adăugați gusturi noi și proaspete.

Primăvara, în prim-plan sunt ridichile, ceapa verde, prazul, spanacul, salata verde, rucola, cresonul și mazărea tânără, alături de gulii, morcovii timpurii și primele conopide sau primele căpățâni de broccoli, în funcție de evoluția sezonului. Foarte potrivită este și rubarba, care, deși din punct de vedere botanic este o legumă, în bucătărie este folosită ca un fruct. 

Aici, în partea noastră de lume, primăvara ne bazăm mai degrabă pe proviziile rămase decât pe o recoltă proaspătă. Dintre fructele proaspete, primele căpșuni apar abia spre sfârșitul primăverii, în funcție de vreme și de zonă. Bucuria primăverii vine adesea și sub forma rubarbei, din care se fac compoturi, prăjituri sau un chutney rapid pentru carne.

Aici primăvara este adevărata vedetă. Leurdă, arpagic, pătrunjel, mărar, busuioc de seră. Puteți culege chiar dumneavoastră urzici tinere, măcriș sau frunze de păpădie. Verdețurile de primăvară pot transforma o mâncare obișnuită într-una cu gust de nou început. Este suficientă o mână adăugată într-o pastă tartinabilă, în brânză proaspătă de vaci, în supă sau pur și simplu peste cartofi cu unt.

Leguminoasele nu sunt de sezon în sensul recoltării primăvara, dar le puteți valorifica potențialul sub formă de germeni și microplante. 

Primăvara este o perioadă excelentă pentru varză murată, legume fermentate, kimchi sau murături. Acestea ajută la diversificarea meniului de iarnă și adaugă o notă acrișoară, care se potrivește cu prospețimea primăverii. Din proviziile păstrate merită să folosiți în continuare rădăcinoasele, merele sau dovlecii.

Ouăle sunt o alegere clasică, deoarece se potrivesc în salate, paste tartinabile și cine rapide. Dintre lactate, sunt potrivite brânza proaspătă de vaci, chefirul, iaurtul și brânzeturile proaspete, deoarece se combină excelent cu verdețurile. 

Primăvara este, de fapt, cel mai ușor anotimp pentru a începe să mâncați de sezon. Nu trebuie să vă schimbați întregul meniu. Este suficient să adăugați în fiecare săptămână câte un aliment de primăvară, să încercați verdețuri noi, să cumpărați ridichi în locul ardeilor din import și să pregătiți, măcar o dată, un fel de mâncare în care ceva verde joacă rolul principal. 

Vara este anotimpul abundenței. Legumele și fructele se coc repede, oferta este variată, iar meniul devine în mod firesc mai ușor. Profitați din plin de recolta proaspătă, deoarece unele alimente au un sezon cu adevărat scurt. Construiți mesele în jurul alimentelor care au un gust minunat chiar și fără o preparare complicată: salate, legume la grătar, supe reci, gustări cu fructe.

Iar când aveți ceva din belșug, păstrați o parte pentru mai târziu. Congelarea, conservarea la borcan, uscarea, murarea, prepararea unui sos sau a unui pesto sunt soluțiile simple ale verii pentru a vă bucura de gusturile sezonului până în toamnă.

Vara, roșiile sunt vedete, alături de castraveți, ardei, mazăre, porumb, morcovi tineri, cartofi noi și dovlecei. Sunt excelente și diferitele tipuri de salată și legume cu frunze, spanacul, rucola și fetică. Un sfat pentru vară este să păstrați legumele proaspete și să vă bucurați cât mai mult de ele fără preparare termică.

Aici vara domnește. Căpșuni, zmeură, afine, coacăze, agrișe, cireșe, vișine, caise, piersici, nectarine, pepeni, primele mere de vară, în funcție de zonă. Când fructele sunt din belșug, merită să vă gândiți la păstrarea lor. Compot, gem, piure de fructe pentru congelator, fructe coapte pentru iaurt, înghețată de casă pe băț. 

Verdețurile de vară sunt ingredientul secret care pune în valoare chiar și o salată obișnuită. Pătrunjel, mărar, rozmarin, măghiran, oregano. În plus, busuiocul și menta sunt excelente și în apă, limonade de casă sau salate de fructe.

Vara, leguminoasele trec adesea din supele consistente în salate și paste tartinabile. Dintre cereale, sunt potrivite garniturile ușoare, precum cușcușul, bulgurul, orezul, hrișca, fulgii sub formă de terci rece sau lăsați la înmuiat peste noapte. 

Vara favorizează preparatele mai ușoare. Din carne și pește veți aprecia delicatesele mediteraneene la grătar. Dacă doriți o regulă de vară care funcționează aproape întotdeauna, puneți în farfurie mai multe legume decât carne și desăvârșiți gustul cu verdețuri și ulei de calitate.

Preparatele ușoare lasă treptat loc în bucătărie, iar în prim-plan vin gusturile mai intense, aromele condimentelor și mâncărurile care încălzesc. Toamna este anotimpul recoltelor și, în același timp, trecerea de la abundența proaspătă la proviziile de iarnă. În piețe apar dovleci, mere, pere, rădăcinoase, ciuperci, nuci și, de asemenea, primele loturi de bunătăți fermentate. 

Principiile alimentației de sezon toamna sunt plăcut de practice. Alegeți ingrediente care s-au copt în mod natural și rezistă la o depozitare mai îndelungată. Produsele de toamnă sunt adesea mai rezistente, astfel că vă puteți organiza ușor mesele, puteți cumpăra mai mult și le puteți consuma treptat. Profitați de dulceața dovleacului, a morcovilor, a cartofilor dulci sau a sfeclei coapte, deoarece astfel nu mai este nevoie de atât de mult zahăr sau de sosuri complicate. Iar dacă aveți chef să faceți provizii, toamna este momentul ideal pentru conservare la borcan, uscare și fermentare. 

Printre legumele clasice de toamnă se numără dovleacul, cartofii, morcovii, rădăcina de pătrunjel, țelina, păstârnacul, sfecla roșie, guliile, prazul, ceapa, usturoiul, conopida, broccoli, varza creață și, bineînțeles, varza sub toate formele. Coacerea și gătirea lentă sunt excelente pentru ele. 

Toamna este a merelor, perelor, prunelor, strugurilor și adesea și a gutuilor, dacă le găsiți. Se coc și ultimele fructe de pădure, de exemplu merișoarele. Este perioada ideală pentru prăjituri, piureuri de fructe, compoturi, dar și pentru combinații sărate. Mărul se potrivește excelent într-o salată cu nuci și brânză, iar para alături de legume coapte sau într-un sandviș cu brânză proaspătă.

Dacă vă place să culegeți ciuperci, toamna este perioada de aur. Hribi, gălbiori, pălăria-șarpelui, Amanita rubescens și altele, în funcție de ce crește în acel moment și de speciile pe care le puteți identifica în siguranță. Ciupercile nu sunt doar o garnitură, ci pot fi o adevărată bază pentru un fel de mâncare. Se potrivesc în supe-cremă, sosuri, risotto sau într-un amestec simplu pentru pâine prăjită. Iar când sunt din belșug, uscarea sau congelarea este cea mai bună modalitate de a păstra gustul toamnei.

Leguminoasele se potrivesc de minune cu dovleacul, sfecla, morcovii copți sau varza. Din ele puteți pregăti supe consistente, salate la caserolă și creme tartinabile. Cerealele, la rândul lor, domolesc gusturile intense și transformă preparatul într-o masă cu adevărat sățioasă.

Toamna dă startul sezonului de fermentare. Varză murată, legume fermentate, kimchi, castraveți murați, dar și mere, care rezistă în pivniță mult mai mult decât fructele de vară. Gusturile fermentate se potrivesc de minune cu preparatele de toamnă, deoarece adaugă aciditate și echilibrează dulceața legumelor coapte.

Toamna revine adesea pofta de mâncăruri mai hrănitoare. Brânzeturi grase, iaurt, carne pentru friptură, supe de carne, pește. Dacă gătiți carne, toamna este ideală pentru coacerea lentă și înăbușire. Iar dacă vă place simplitatea, merge foarte bine și o farfurie cu legume coapte, alături de ouă sau brânză și, la final, o mână de nuci. Pare ceva modest, dar gustul este surprinzător de bun.

Nuci, alune de pădure, semințe de dovleac și de floarea-soarelui. Acestea adaugă o textură crocantă și grăsimi sănătoase preparatelor de toamnă. Se potrivesc în salate, terciuri, preparate la cuptor, dar și în mâncăruri sărate. O mână de nuci poate transforma o supă sau o salată într-o masă după care nu veți căuta altceva de mâncare peste o oră.

Farmecul toamnei este că nu vă cere perfecțiune. Este suficient să observați ce se găsește din abundență în jur. Dacă vă bazați pe dovleac, rădăcinoase, mere și varză, aveți baza pentru zeci de preparate pe care le puteți varia prin condimente, plante aromatice și moduri de preparare. 

Iarna este practică. Se bazează pe provizii, pe roadele păstrate și pe mâncăruri care încălzesc și satură. Și, paradoxal, este o perioadă în care meniul poate fi foarte variat, doar că varietatea se ascunde în altă parte decât în grămezile de fructe proaspete.

Bazați-vă iarna pe ingrediente care, la noi, se păstrează în mod natural în pivniță sau în cămară. Rădăcinoasele, varza, cartofii, ceapa și usturoiul sunt o bază pe care o puteți folosi în zeci de feluri. Adăugați leguminoase, cereale, nuci și semințe, pentru că sunt hrănitoare și puteți pregăti ușor din ele o masă sățioasă, fără planificări complicate. Fermentarea și conservele joacă și ele un rol important iarna. Iar dacă aveți în congelator fructe sau legume din vară, acum este momentul lor cel mai bun. Produsele congelate în sezon sunt adesea mai practice decât cele proaspete în afara sezonului.

Printre legumele de bază ale iernii se numără cartofii, morcovii, rădăcina de pătrunjel, țelina, păstârnacul, sfecla roșie, napul suedez, gulia, prazul, ceapa și usturoiul. Lor li se adaugă varza în diverse forme: albă, roșie, murată, creață, kale și varza de Bruxelles. Sunt excelente în supe, supe limpezi, preparate înăbușite și la cuptor. 

Iarna, la noi predomină mai ales fructele care se pot păstra. Merele și perele sunt alegerea evidentă, adesea și în combinație cu nuci, iaurt sau terci de ovăz. Fructele uscate sunt și ele o opțiune excelentă: prune, caise, mere, curmale, dar este bine să fiți atenți la cantitate, deoarece dulceața lor este concentrată. Apoi vin citricele din import. Portocalele, mandarinele, grepfrutul și lămâile sunt în sezon în alte părți ale lumii, dar sunt proaspete și ajută la ruperea monotoniei gusturilor de iarnă. Este suficient să le priviți ca pe o sursă de varietate, nu ca pe baza întregului meniu.

Iarna este ideală pentru leguminoase. Linte, năut, fasole, mazăre. Din ele puteți pregăti supe consistente, curry, ragù și piureuri. În plus, leguminoasele mențin bine nivelul de energie, așa că sunt potrivite când afară este frig și nu vreți să vă fie din nou foame peste o oră.

Varză murată, legume fermentate, castraveți murați, kimchi, kombucha și diverse conserve de casă. Alimentele fermentate adaugă preparatelor de iarnă o notă acrișoară, care se potrivește de minune cu legumele coapte, carnea sau leguminoasele. Iar conservele nu sunt potrivite doar pentru preparatele dulci. Un chutney de ceapă sau prunele conservate la borcan pot transforma o cină obișnuită într-una cu un gust mai festiv.

Iarna sunt adesea mai potrivite supele de carne, carnea înăbușită, fripturile și carnea grasă. Dacă nu mâncați carne, leguminoasele, ouăle și produsele lactate fermentate îndeplinesc același rol. 

Nuci, alune de pădure, migdale, semințe de dovleac și de floarea-soarelui. Iarna sunt excelente mai ales pentru că aduc un plus de grăsimi și fac mâncarea mai sățioasă. Adăugați o mână de semințe în supă, salată sau terci, iar preparatul devine imediat mai hrănitor. 

Iarna nu duce lipsă de gusturi. Totul ține de o bază bine aleasă și de mici variații. Într-o zi, o supă de rădăcinoase, în a doua, sfeclă coaptă cu brânză proaspătă de vaci și nuci, în a treia, linte acrișoară cu varză murată și, dintr-odată, aveți o săptămână variată, fără să aveți nevoie de căpșuni în ianuarie. Este suficient să vă bazați pe ceea ce este firesc pentru iarnă.

Alimentația de sezon nu înseamnă să puneți în farfurie doar ceea ce crește dincolo de gard și să priviți cu tristețe varza în restul anului. Este mai degrabă o întoarcere la un ritm simplu, care dă mâncării gust, varietate și sens. Când ingredientele se schimbă de-a lungul anului, se schimbă în mod firesc și felul în care gătiți. 

Cel mai frumos este că nu trebuie să forțați nimic. Este suficient să începeți cu lucruri mărunte. Să înlocuiți câteva produse de pe lista de cumpărături în funcție de ce este în sezon, să încercați o rețetă nouă cu roadele momentului. Iar când ceva se găsește din abundență, să puneți deoparte o mică rezervă în congelator sau la borcan. Și dacă din când în când cumpărați și ceva în afara sezonului, nu este un capăt de lume. 

Așadar, data viitoare când mergeți la cumpărături, încercați să vă opriți o clipă și să vedeți ce este în plin sezon. Poate veți descoperi că și o mâncare obișnuită poate avea un gust minunat dacă o adaptați puțin anotimpului.