Radiațiile UV și cremele de protecție solară
Credeți sau nu, crema de protecție solară este, de fapt, o invenție relativ recentă. Ce făceau oamenii înainte de inventarea cremelor de protecție solară? Culturile antice foloseau de toate, de la nămol la tărâțe de orez sau ulei de măsline. Astăzi, desigur, am ajuns mult mai departe.
##lb-article-reco##
Radiațiile ultraviolete (UV) sunt un tip de energie produsă de soare. Corpul uman nu le poate detecta prin simțuri și, deși radiațiile ultraviolete reprezintă doar o mică parte din razele solare, sunt principala cauză a deteriorării pielii. Nici nu este nevoie de o expunere prea îndelungată pentru a suferi arsuri solare. De aceea, este extrem de important să alegeți crema de protecție solară potrivită.
Printre suplimentele alimentare populare pentru menținerea sănătății pielii se numără, de exemplu, biotina, niacina, riboflavina, zincul sau vitamina A,1 pe care poate o cunoașteți din produsele cosmetice sub denumirea de retinol. Organismul o poate obține din surse animale, precum ficatul, peștele gras sau ouăle, dar o poate și produce din beta-caroten.

Riscurile posibile ale cremelor de protecție solară convenționale
Cremele de protecție solară convenționale sunt concepute astfel încât moleculele din compușii lor să absoarbă radiațiile. Ingredientele cremei de protecție solară se descompun apoi lent și transformă radiațiile în căldură prin reacții chimice.
Există o varietate incredibilă de creme și uleiuri de protecție solară, cu formule diferite. Dar cum îl alegeți pe cel potrivit? Este important să înțelegeți că ceea ce aplicați pe piele se absoarbe în aceasta.1 Majoritatea cremelor de protecție solară convenționale conțin substanțe care protejează foarte bine împotriva radiațiilor solare, dar care nu se găsesc în mod natural în piele. Unele creme de protecție solară sunt un fel de cocktailuri chimice. Acestea pot conține substanțe chimice precum oxibenzona și avobenzona pentru a absorbi razele UV. Oferta acestor creme este tentantă, deoarece sunt de obicei limpezi sau transparente, se întind ușor, se usucă aproape imediat și nu lasă nicio peliculă albă pe piele.
Cum să obțineți un bronz delicat cu pielea și de durată?
Cum să vă îngrijiți pielea în lunile de vară, astfel încât bronzul să arate natural și să reziste cât mai mult? Citiți articolul în care discutăm despre pregătirea înainte de expunerea la soare, obiceiurile din timpul expunerii și modul în care alimentația și hidratarea influențează starea pielii.
Ce conțin cremele de protecție solară convenționale?
- Siliconi – deși produsele care conțin silicon promit o textură mătăsoasă a pielii și rezistență la apă, acestea rămân un fel de folie de plastic. Rețin umiditatea, iar pielea poate elimina mai greu transpirația și impuritățile.
- Conservanți sintetici – parabenii, utilizați frecvent drept conservanți, sunt un alt ingredient în plus. Ar trebui să vă gândiți dacă prelungirea termenului de valabilitate merită.
- Substanțe petrochimice – materiile prime obținute din petrol sunt utilizate pentru proprietățile lor aparent regenerante, dar sunt adesea asociate cu blocarea porilor, mai ales în cazul tenului sensibil.
- Palmitat de retinil – este utilizat în cremele de protecție solară ca ingredient derivat din vitamina A, adăugat pentru efectele sale regenerante. Însă, la expunerea la radiațiile UV solare, poate crește sensibilitatea pielii, ceea ce cu siguranță nu este scopul urmărit.
- Oxibenzonă – este un ingredient chimic de protecție împotriva radiațiilor solare, obținut din petrol și utilizat în 70 % dintre cremele de protecție solară ca filtru UV. Se numără printre substanțele desemnate drept perturbatori endocrini. Ar fi mai bine să evităm cremele de protecție solară care folosesc oxibenzona ca filtru. Pe lângă cremele de protecție solară, oxibenzona se poate găsi în balsamurile de buze sau în produsele de machiaj.2,3

Cum funcționează cremele de protecție solară minerale
Știm deja că există două tipuri de creme de protecție solară: minerale și chimice. Am explicat deja principiul de funcționare al celor chimice. În schimb, cremele de protecție solară naturale (fizice/minerale) funcționează ca un scut. Acestea reprezintă, în esență, un strat fizic de protecție între piele și soare, blocând razele UV solare și reflectându-le departe de piele. Conțin oxid de zinc, dioxid de titan sau o combinație a acestora.
Un dezavantaj al cremelor de protecție solară naturale minerale poate fi consistența lor densă și tenta albă. Dacă aplicați un strat prea gros, puteți arăta puțin ca un clovn, iar cremele se îndepărtează greu prin spălare.

Ce să căutați pe etichetele cremelor de protecție solară?
Când alegeți o cremă de protecție solară naturală, merită să urmăriți nu doar SPF-ul, ci și ingredientele. Dacă preferați formulele mai simple, orientați-vă spre un filtru UV mineral și spre uleiuri și unturi de îngrijire, care contribuie la confortul pielii în timpul utilizării.
Printre ingredientele pe care merită adesea să le căutați se numără:
- non nano Zinc Oxide (oxid de zinc) ca filtru UV mineral,
- uleiuri și unturi vegetale – o alegere populară este, de exemplu, uleiul de cocos, untul de cacao și untul de shea,
- ceară de albine (Cera Alba) pentru un strat protector mai dens și o aderență mai bună,
- Tocopherol (vitamina E), utilizat în produsele cosmetice ca antioxidant,
- fără parfumuri sau conservanți suplimentari, dacă nu vi-i doriți cu adevărat.
În informațiile oferite de producător sunt binevenite și protecția cu spectru larg (UVA și UVB), un SPF de cel puțin 30 și rezistența la apă, dacă crema este destinată activităților în apă sau sportului. Ușurința cu care se întinde și confortul pe piele sunt, la rândul lor, decisive pentru utilizarea cu adevărat regulată
Impactul ingredientelor cremelor de protecție solară asupra ecosistemului marin
Vă pregătiți să mergeți la mare? Se estimează că, în fiecare an, peste 14 000 de tone de creme de protecție solară ajung în oceanele din întreaga lume. O mare parte dintre acestea conțin substanțe precum oxibenzona și octinoxatul, care pot contribui la albirea coralilor și le pot încetini creșterea. Aceste efecte pot duce la reducerea fotosintezei (care este o sursă de oxigen în oceane) și pot perturba echilibrul vieții marine.6 Acesta este și unul dintre motivele pentru care unele dintre aceste filtre chimice sunt interzise într-un număr tot mai mare de rezervații marine.

Avantajele cremelor de protecție solară naturale
- Cremele de protecție solară bio au efect imediat.
- Nu prezintă niciun pericol pentru organismele acvatice.
- Sunt potrivite și pentru pielea sensibilă.
- Nu perturbă sistemul endocrin.
- Crema de protecție solară nu se descompune la fel de ușor la soare, ceea ce înseamnă că pielea va beneficia de o sursă de protecție mai fiabilă pentru mai mult timp.
- Principalele ingrediente sunt mineralele oxid de zinc și dioxid de titan.
- Folosesc extracte din fructe, plante și uleiuri vegetale.
Ce factor de protecție solară SPF vi se potrivește?
SPF (Sun Protection Factor), denumit uneori și LSF (Light Skin Factor), indică procentul de raze UVB pe care o cremă de protecție solară îl poate bloca. Alegerea SPF-ului potrivit depinde de fototipul pielii dumneavoastră. Persoanele cu pielea deschisă la culoare, care se ard ușor, ar trebui să aleagă o protecție mai ridicată, ideal SPF 50, mai ales în zonele sensibile, precum nasul, obrajii sau urechile. În general, se recomandă să nu se coboare sub SPF 30. În schimb, pentru pielea mai închisă la culoare, SPF 30 poate fi suficient.
- SPF 30 blochează aproximativ 97 % din radiațiile UVB
- SPF 60 crește protecția cu doar 1 % în plus (98 %)
- SPF 15 blochează doar aproximativ 93 %, iar valorile mai mici oferă deja o protecție considerabil mai redusă

Cum să alegeți responsabil o cremă de protecție solară
Acum știți că alegerea unei creme de protecție solară potrivite nu este atât de complicată pe cât ar putea părea. Este suficient să știți la ce să fiți atenți, fie că este vorba despre tipul de filtru UV, ingrediente sau existența unei certificări pentru cosmetice naturale. Printre cele mai cunoscute se numără, de exemplu, EcoCert, CPK, BDIH, NaTrue sau EcoCert Cosmos Natural, care are criterii foarte stricte. Aceste certificări nu verifică doar ingredientele, ci iau în considerare și sustenabilitatea și aspectele ecologice, de exemplu posibilitatea de reciclare a materialului ambalajului.
În general, cu cât formula conține mai puține substanțe sintetice, cu atât mai bine, nu doar pentru pielea dumneavoastră, ci și pentru natură. Încercați ca anul acesta, atunci când alegeți o cremă de protecție solară, să vă gândiți nu doar la protecția împotriva soarelui, ci și la ceea ce aplicați pe piele și la impactul asupra mediului. Alegeți o cremă de protecție solară în acord cu valorile dumneavoastră, fie că este vorba despre sănătate, ecologie sau calitate.
-
1. JANJUA, N R, B KONGSHOJ, A-M ANDERSSON și H C WULF. Sunscreens in human plasma and urine after repeated whole-body topical application. 2008.
-
2. DINARDO, Joseph C și Craig A DOWNS. Dermatological and environmental toxicological impact of the sunscreen ingredient oxybenzone/benzophenone-3. 2017.
-
3. Darbre, P. D. and Harvey, P. W. (2008), Paraben esters: review of recent studies of endocrine toxicity, absorption, esterase and human exposure, and discussion of potential human health risks. J. Appl. Toxicol., 28: 561–578. doi:10.1002/jat.1358
-
5. DOWNS, C.A., Esti KRAMARSKY-WINTER, John E FAUTH, et al. Toxicological effects of the sunscreen UV filter, benzophenone-2, on planulae and in vitro cells of the coral, Stylophora pistillata. 2013.
-
6. DOWNS, C A, Esti KRAMARSKY-WINTER, Roee SEGAL, et al. Toxicopathological Effects of the Sunscreen UV Filter, Oxybenzone (Benzophenone-3), on Coral Planulae and Cultured Primary Cells and Its Environmental Contamination in Hawaii and the U.S. Virgin Islands. 2016.
- Acestea sunt mențiuni de sănătate autorizate pentru biotină, niacină, riboflavină, zinc și vitamina A, incluse în lista mențiunilor de sănătate permise conform Regulamentului (UE) nr. 432/2012 al Comisiei de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor.

