Mitocondriile sunt adesea descrise drept „centralele energetice ale celulei”, însă această comparație surprinde doar o parte din rolul lor. În realitate, sunt structuri minuscule din interiorul celulelor, care au propria organizare internă și chiar propria informație genetică. Datorită acestui fapt, funcționează într-o anumită măsură independent și participă la numeroase procese care au loc în permanență în organism.

Este interesant faptul că mitocondriile au două membrane – una externă și una internă – care separă mediul lor interior de restul celulei. În plus, membrana internă prezintă pliuri, ceea ce are legătură cu modul în care gestionează energia. Prezența propriului ADN sugerează că mitocondriile au o lungă istorie evolutivă. Probabil că, în trecutul îndepărtat, funcționau ca organisme independente, care au devenit treptat o parte firească a celulelor noastre.

##lb-article-reco##

Așadar, nu este vorba doar despre producerea energiei. Mitocondriile participă la modul în care organismul utilizează nutrienții, reacționează la solicitări sau se adaptează la schimbările din mediu. Astfel, ele se află în permanență în culisele funcționării organismului nostru. De la o zi obișnuită până la momentele în care organismul are nevoie de mai multă energie sau face față diverșilor factori care îl influențează.

Mitocondriile participă la numeroase procese celulare care au legătură cu prelucrarea nutrienților și cu funcționarea generală a metabolismului. Ele contribuie la modul în care celulele utilizează zaharurile, grăsimile și alte substanțe provenite din alimentație și, totodată, sunt implicate în reglarea calciului din interiorul celulelor, care contribuie la funcționarea normală a sistemului muscular și la o neurotransmisie normală.¹ De asemenea, fac parte din procesele naturale prin care celulele vechi sau care nu mai sunt necesare sunt înlocuite treptat cu unele noi, iar în anumite țesuturi participă și la producerea căldurii. Astfel, funcționarea lor influențează numeroase aspecte, chiar dacă de obicei nu conștientizăm acest lucru.

Pentru a putea funcționa, organismul are nevoie de energie – iar mitocondriile participă tocmai la obținerea ei din alimente. Din nutrienții pe care îi consumăm, ele pot extrage energie utilizabilă, pe care celulele o folosesc apoi pentru activitatea lor zilnică.

Această energie este importantă pentru tot ceea ce facem în timpul zilei, de la mișcare și concentrare până la funcționarea obișnuită a organismului. Tocmai de aceea contează cât de eficient o gestionează organismul. Când producerea ei este în echilibru, organismul face față în mod firesc solicitărilor obișnuite.

Una dintre constatările interesante din ultima perioadă este legătura dintre funcționarea mitocondriilor și trăirile psihice. Dificultățile psihice nu sunt doar în minte, ci au adesea legătură și cu ceea ce se întâmplă la nivel celular. Într-un studiu din 2009, această legătură este descrisă în contextul proceselor energetice celulare.²

La persoanele care trec printr-o perioadă dificilă apar frecvent schimbări în modul în care organismul gestionează energia, reacționează la solicitări sau se adaptează la diverse situații. Se conturează astfel ideea că starea de bine psihică este strâns legată de funcționarea generală a organismului. Un alt factor important este influența tensiunii prelungite și a situațiilor dificile de viață. Dacă organismul este expus unei astfel de presiuni pentru mai mult timp, mitocondriile pot fi suprasolicitate, iar funcționarea lor se poate modifica. Acest lucru se poate manifesta apoi prin oboseală sau senzație de epuizare. Și nu numai atât – alimentația dezechilibrată, mediul și fluctuațiile hormonale pot contribui, de asemenea, la aceste schimbări.

Pe scurt, această interconectare sugerează că „psihicul” și „corpul” nu pot fi privite separat – sunt două fețe ale aceleiași monede.

Funcționarea mitocondriilor este sensibilă la numeroși factori externi și interni. Slăbirea lor nu se manifestă de pe o zi pe alta, ci mai degrabă lent și discret. Se poate manifesta prin oboseală prelungită, pierderea motivației, schimbări de dispoziție sau dificultăți de concentrare. Printre principalii factori care pot avea legătură cu aceste manifestări se numără:

• Suprasolicitarea psihică prelungită – nu doar situațiile dificile acute, ci mai ales tensiunea de lungă durată, fără suficientă odihnă și recuperare. Organismul rămâne într-o stare de activare, iar mitocondriile se adaptează treptat mai greu la gestionarea energiei.
• Alcoolul și substanțele care creează dependență – aceste substanțe interferează cu procesele celulare, pot crește solicitarea organismului și pot influența funcționarea mitocondriilor.
• Alimentația dezechilibrată – alimentele bogate în zaharuri, grăsimi procesate industrial și aditivi artificiali pot duce la un dezechilibru în organism, care suprasolicită mitocondriile.
• Lipsa mișcării – inactivitatea fizică este asociată cu o activitate mai redusă a mitocondriilor. Astfel, organismul poate gestiona energia mai puțin eficient.
• Somnul insuficient și expunerea redusă la lumină – fără un somn de calitate, mitocondriile nu au suficiente condiții pentru regenerarea naturală. În plus, lipsa luminii naturale perturbă ritmul zilnic firesc, care are legătură cu funcționarea organismului.

Acești factori se combină adesea și se pot influența reciproc. Rezultatul este, de obicei, pierderea treptată a echilibrului. Totodată, există modalități de a susține mitocondriile în viața de zi cu zi. Care sunt acestea?

Abordarea modernă a îngrijirii mitocondriilor se bazează pe revenirea la principiile de bază ale unui stil de viață sănătos. Mișcarea, somnul și alimentația nu sunt doar „recomandări pentru o viață sănătoasă”, ci și modalități prin care organismul comunică la nivel celular. Activitatea fizică regulată, ideal prin combinarea antrenamentelor de forță cu cele de rezistență, este asociată cu formarea de noi mitocondrii și cu activitatea acestora. Somnul de calitate (7–9 ore pe zi) și respectarea ritmului zilnic, în care organismul beneficiază în mod regulat de lumină dimineața și de întuneric seara, au legătură cu modul în care organismul gestionează energia. Alimentația joacă, de asemenea, un rol important. Un domeniu interesant îl reprezintă și abordările moderne, precum expunerea la frig, sauna sau postul. Aceste metode reprezintă solicitări de scurtă durată, la care organismul se poate adapta treptat.

Și ce înseamnă toate acestea pentru noi? Probabil nimic complicat – să facem puțină mișcare, să încetinim din când în când ritmul, să dormim bine și să alegem alimente de calitate. Și, fără ezitare, să ne răsfățăm ocazional cu o saună, un masaj sau să includem expunerea la frig în rutina zilnică.

Mitocondriile fac de decenii obiectul unor cercetări intense, iar noile descoperiri din biologia moleculară și genetică ne extind treptat înțelegerea modului în care funcționează. Oamenii de știință se concentrează, de exemplu, pe modalități de a înțelege mai bine transmiterea ADN-ului mitocondrial sau legătura dintre mitocondrii și funcționarea organismului în diferite etape ale vieții.³ Sunt cercetate și abordări care vizează mitocondriile, de exemplu în raport cu îmbătrânirea sau cu procesele metabolice.^4,5 Aceste domenii de cercetare continuă să aducă noi cunoștințe și să deschidă alte întrebări, care ar putea contribui în viitor la o înțelegere mai profundă a funcționării corpului uman.

Mitocondriile devin astfel simbolul unei noi perspective asupra funcționării organismului. Nu mai este suficient să ne ocupăm doar de ceea ce ne supără cel mai mult. Trebuie să mergem mai în profunzime – la nivelul celulelor, unde începe totul. Legătura dintre corp, psihic și procesele celulare ajunge astfel în prim-plan. Această perspectivă nu necesită schimbări extreme.

Putem începe cu pași mici – un somn de calitate, timp petrecut la soare, mișcare sau reducerea consumului de alimente procesate industrial. Fiecare alegere pe care o facem ne influențează mitocondriile. Iar prin ele, și dispoziția, energia și rezistența noastră.