Aproape oricui i se face uneori poftă de dulce, dar nu toate sursele de gust dulce sunt la fel. Sucraloza se numără printre cei mai utilizați îndulcitori artificiali, iar popularitatea sa și controversele din jurul ei continuă să crească. În acest articol veți afla cum se obține, unde o puteți întâlni, ce posibile efecte sunt investigate în studiile științifice și ce alternative puteți alege – de la eritritol și xilitol până la miere.

• Cum a apărut sucraloza și de unde vine pofta de dulce?
• În ce alimente și băuturi găsim sucraloză
• Ce este, de fapt, sucraloza?
• Ce au artificial îndulcitorii?
• Zahăr versus sucraloză
• Care sunt posibilele riscuri ale consumului de sucraloză?
• Cu ce să îndulcim, așadar?
• Gustul dulce și alegerea inteligentă a îndulcitorilor

Gustul dulce și cel sărat au însoțit dintotdeauna specia umană. De-a lungul evoluției omului, gustul dulce și cel sărat semnalau alimente bogate în nutrienți. În schimb, gustul acru trebuia să ne avertizeze asupra alimentelor periculoase sau alterate. Și poate tocmai de aceea avem o slăbiciune pentru gustul dulce și îl percepem prin mii de papile gustative. În momentul în care consumăm ceva dulce, creierul primește un semnal.

Deși sucraloza este obținută din zahăr, nu este un produs natural. Sucraloza se obține printr-un proces chimic brevetat, cu mai multe etape, și a fost dezvoltată inițial ca alternativă la zaharină, care nu se bucura de o reputație bună la acea vreme. La descoperirea sa, s-a constatat că adăugarea câtorva atomi de clor la zahărul obișnuit din sfeclă produce un îndulcitor de multe ori mai dulce. Așadar, spre deosebire de alți îndulcitori artificiali, sucraloza este obținută din zahăr. A câștigat popularitate și datorită faptului că este prezentată ca un îndulcitor fără calorii și apare frecvent în produse etichetate „light” sau „fără zahăr”. În ultimii ani însă, se discută tot mai mult și despre posibilele riscuri asociate consumului său.

În ce alimente și băuturi găsim sucraloză

Produsele care conțin sucraloză sunt adesea etichetate „fără zahăr”, „light” sau „fără calorii”. Fiți atenți la aceste sloganuri, deoarece ele indică de obicei că în produs este folosit un îndulcitor artificial. De aceea, ar trebui să căutați cu și mai multă atenție pe etichetă informația despre ceea ce este folosit, de fapt, pentru a îndulci produsul.

Printre cele mai frecvente alimente îndulcite cu sucraloză se numără:

• Înghețata
• Bomboanele
• Băuturile răcoritoare
• Guma de mestecat
• Cerealele pentru micul dejun
• Produsele dulci de patiserie
• Iaurturile cu conținut scăzut de grăsimi etc.

Dacă luați suplimente alimentare precum BCAA sau proteine, producătorii folosesc destul de des tocmai sucraloza pentru îndulcire. Iar în băuturile dulci populare nu veți găsi doar sucraloză, ci, de cele mai multe ori, un amestec de îndulcitori artificiali. Acest lucru se întâmplă deoarece fiecare îndulcitor are un gust ușor diferit, iar producătorii de băuturi încearcă să se apropie cât mai mult de gustul zahărului. Gustul băuturilor îndulcite cu sucraloză diferă adesea de cel al variantelor îndulcite în mod clasic, lucru pe care consumatorii îl observă de obicei încă de la prima degustare.

Suplimentele alimentare marca BrainMax nu sunt îndulcite cu îndulcitori artificiali. Folosim stevia, la fel ca în alte produse pe care le fabricăm, în care folosim și eritritol sau xilitol.

Creșterea popularității sucralozei în urmă cu câteva decenii a fost probabil legată și de prețul său – îndulcitorii artificiali erau mai ieftini decât zahărul. În ultimii ani însă, au apărut studii care atrag atenția asupra unor posibile legături între consumul său și anumite aspecte ale sănătății.

Unele studii investighează dacă sucraloza poate fi asociată cu:

• rezistența la insulină și modificări metabolice,
• probleme digestive,
• efecte asupra microbiomului intestinal,
• formarea de compuși toxici la încălzire,
• modificări ale greutății corporale.

Auzim adesea vorbindu-se despre îndulcitorii artificiali, dar v-ați întrebat vreodată care este, de fapt, diferența dintre un îndulcitor artificial și zahărul pe care îl cunoaștem? Sucraloza este de aproximativ 600 de ori mai dulce decât zahărul și, în sine, nu conține calorii. Probabil că și acesta a fost unul dintre motivele pentru care a ajuns în centrul atenției în trecut.

În mai 2023, Organizația Mondială a Sănătății a emis o recomandare ca persoanele care încearcă să slăbească să nu consume îndulcitori artificiali, inclusiv sucraloză. Recomandarea se bazează pe o analiză sistematică a celor mai recente date științifice, care investighează posibilele legături dintre consumul acestora și anumite boli metabolice.

În plus, un studiu publicat în Journal of Toxicology and Environmental Health a arătat că încălzirea sucralozei la temperaturi ridicate poate duce la formarea de cloropropanoli – substanțe care fac obiectul unor cercetări suplimentare. Studiile efectuate pe oameni și pe animale investighează, de asemenea, dacă sucraloza poate influența nivelurile de glucoză, insulină și glucagon.¹

Zahărul este o componentă naturală a multor alimente, dar, consumat în exces, contribuie la un aport caloric ridicat. Dacă faceți sport, consumul său moderat poate fi compensat mai ușor printr-un consum energetic crescut. Sucraloza, în schimb, este folosită ca o alternativă mai ieftină la zahăr și se găsește într-o gamă largă de produse. Dacă nu citiți cu atenție etichetele, este probabil să o consumați în mod regulat fără să vă dați seama. Producătorii folosesc adesea mențiuni precum „fără zahăr”, ceea ce ne creează impresia unei variante mai ușoare.

Cum puteți recunoaște sucraloza? În Uniunea Europeană este indicată prin denumirea E 955, așa că o veți găsi pe etichetă sub acest cod. În lista ingredientelor apare adesea spre final, cu litere mici, uneori alături de alți îndulcitori, precum acesulfam K (E950) sau aspartam (E951). 

Potrivit studiilor din ultimii ani (Roberts A.: Farmacocinetica și metabolismul sucralozei), după ingerare, cea mai mare parte a sucralozei nu este absorbită și traversează tractul digestiv fără modificări. De aceea, nu oferă un aport energetic măsurabil.⁴ În același timp, există însă lucrări care sugerează că are importanță contextul administrării.⁵ Gustul dulce activează receptorii (T1R2/T1R3) din gură și din intestin și poate declanșa așa-numita fază cefalică a răspunsului insulinic. Lucrări mai recente, precum Dalenberg J.R. et al. Cell Metabolism (2020), arată că răspunsul concret al organismului diferă semnificativ de la o persoană la alta, iar relevanța sa practică pentru alimentația obișnuită rămâne neclară.^6,7

Un studiu publicat în 2020 în revista Cell Metabolism a investigat efectele băuturilor îndulcite cu sucraloză în combinație cu glucide. Cercetarea a înregistrat modificări ale sensibilității la insulină și ale răspunsului metabolic la glucoză la participanți sănătoși, pe parcursul unei perioade scurte de monitorizare. Autorii au atras atenția că tocmai combinația dintre glucide și sucraloză poate juca un rol în reglarea glicemiei, un domeniu care continuă să facă obiectul cercetărilor.²

Tractul gastrointestinal găzduiește numeroase bacterii, pe care le numim împreună microbiom intestinal. Acest microbiom face obiectul unor cercetări științifice intense. Unele studii sugerează că sucraloza îi poate influența compoziția, de exemplu prin reducerea numărului anumitor tipuri de bacterii. Importanța acestor modificări pentru sănătatea umană este încă dezbătută și necesită cercetări suplimentare.

Greutatea corporală este un subiect frecvent discutat în legătură cu îndulcitorii artificiali. Unele lucrări științifice investighează dacă consumul acestora poate influența pofta de mâncare sau preferința pentru alimentele dulci. De exemplu, un studiu publicat în 2013 în Diabetes Care a înregistrat modificări ale răspunsului metabolic la glucoză la participanți cu obezitate care nu consumau sucraloză în mod regulat.³ Rezultatele nu sunt încă concludente, iar acest subiect rămâne în continuare în atenția cercetătorilor.

Gustul dulce ne atrage în mod natural, așa că este bine să găsim o modalitate de a ne bucura de el fără cantități excesive de zahăr obișnuit. Dacă sunteți în căutarea unui îndulcitor cu o valoare calorică mai mică, pe lângă îndulcitorii artificiali, precum sucraloza, sunt folosite tot mai des alternative naturale. Printre acestea se numără de exemplu eritritolul, care are aproximativ 70 % din puterea de îndulcire a zahărului și o textură și un gust foarte asemănătoare, sau xilitolul, care oferă o valoare energetică mai mică, păstrând gustul dulce. Unele persoane aleg și mierea, care este dulce în mod natural și ușor de găsit.

Astăzi găsim îndulcitori aproape peste tot – de la băuturi și dulciuri până la suplimente alimentare. De aceea, este bine să știm cu ce sunt îndulcite produsele și să nu ne lăsăm induși în eroare doar de sloganuri precum „fără zahăr” sau „light”. Sucraloza rămâne unul dintre cei mai utilizați îndulcitori artificiali, dar cercetările științifice asupra ei continuă și aduc noi informații. Data viitoare când alegeți o băutură sau un aliment, încercați să citiți eticheta și să alegeți în mod conștient varianta mai potrivită pentru dumneavoastră. Ceea ce consumăm în fiecare zi ne formează treptat obiceiurile alimentare în ansamblu.

 Veronika Halusková

^1. ABOU-DONIA, Mohamed B, Eman M EL-MASRY, Ali A ABDEL-RAHMAN, Roger E MCLENDON și Susan S SCHIFFMAN. Splenda alters gut microflora and increases intestinal p-glycoprotein and cytochrome p-450 in male rats. 2008.

^2. DALENBERG, Jelle R., Barkha P PATEL, Raphael DENIS, Petra C VINKE, Serge LUQUET și Dana M SMALL. Short-Term Consumption of Sucralose with, but Not without, Carbohydrate Impairs Neural and Metabolic Sensitivity to Sugar in Humans. 2020.

^3. PEPINO, M. Yanina, Courtney D. TIEMANN, Bruce W. PATTERSON, Burton M. WICE și Samuel KLEIN. Sucralose Affects Glycemic and Hormonal Responses to an Oral Glucose Load. 2013.

⁴ Roberts A. et al. Toxicology Letters: Farmacocinetica și metabolismul sucralozei. 2000

⁵ Aguayo-Guerrero, J. A., Martínez-Lechuga, R., Ramírez-García, A., & Flores-Santana, F. (2024). Metabolism and elimination of sucralose in humans: An updated systematic review. Frontiers in Nutrition, 11.

⁶ Dalenberg, J. R., Patel, B. P., Denis, R., Vinke, P. C., Luquet, S., & Small, D. M. (2020). Short-term consumption of sucralose with, but not without, carbohydrate impairs neural and metabolic sensitivity to sugar in humans. 31(3).

⁷ Pullicin, A. J., Williams, K. E., & Baird, J. P. (2025). Cephalic phase insulin release following sweet-tasting stimuli: Individual variability and implications for non-nutritive sweeteners. Physiology & Behavior, 278, 114-126. 

• Stevia: Îndulcitorul natural al viitorului?
• Siropul de arțar: Un îndulcitor tradițional din America de Nord
• Mierea sau aurul din linguriță (mai ales iarna)
• Siropul de cicoare
• Zahărul și siropul de cocos: Comori naturale pentru un răsfăț dulce mai sănătos
• Eritritolul și xilitolul – tot ce trebuie să știți